Descântec pentru luat mana de la vite
Vrăjitoarea care are de gând să ia mana de la vite pleacă pe la doua ore din noaptea de Sf. Gheorghe din sat la câmp, muta, fără să scoată un cuvânt din gura. Ajungând la câmp, unde știe ea că are să vină...
Vrăjitoarea care are de gând să ia mana de la vite pleacă pe la doua ore din noaptea de Sf. Gheorghe din sat la câmp, muta, fără să scoată un cuvânt din gura. Ajungând la câmp, unde știe ea că are să vină...
Descântec de dragoste
Este vorba de un farmec care se lucrează numai în mod direct pe numele și trupul unei anumite persoane fie de sex feminin, fie masculin. El face ca legătura dintre doua persoane să dureze timp îndelungat, să fie tare și...
Descântec de dragoste
Plecai în luncă,
în Sfânta Duminică,
pe potecă necălcată,
pe rouă nescuturată,
prin dragoste neadunată,
poteca dac-o călcai,
roua că o scuturai
și dragostile le adunai
si-n astă apă
si-n astă cană
le băgai
și...
Invocarea ploii - Caloianul:
Caloiene-ene,
Du-te-n cer și cere
Să deschidă porțile,
Să sloboadă ploile,
Să curgă ca gârlele
Zilele și nopțile,
Ca să crească grânele.
Caloiene-ene,
Cum ne curg lacrimile
Să curgă și ploile
Zilele...
Fetele care vor să se mărite iau nouă crenguţe de măr, le ard în foc la sobă sau cuptor şi, în momentul când ard, rostesc:
„Foc, focuţu’ meu,
Io-i durmi, tu nu durmi
Io-i somna, Tu nu somna...
Descântec de dragoste:
Nu desemn chip de om,
Și desemn scrisu' meu,
Ursitu' meu
Ursat,
De Dumnezeu lăsat,
Care-o fi,
De unde-o fi,
Să vie să mă ia,
Că mi-a venit vremea
Și nu mai pot sta.
Să vie-ntins,
Ars,
La mine-acas';...
Descântec de Muma Pădurii
Tu Muma Pădurii,
Tu urâto,
Tu groaznico,
Tu despletito,
Fugi din faţa obrazului,
Din vârful nasului,
Din spate, din şele,
Din piele, de sub piele,
Din toate spasmurile tele,
Cu toate junghiurile...
Îngenunchez
În ochii Tatălui care m-a creat,
În ochii Fiului care m-a câștigat,
În ochii Spiritului care m-a curățat,
În prietenie și afecțiune.
Prin Cel Uns ca Fiu al Tău, O Doamne,
Așează asupra noastră...
Descântec de blândă
Blândă roșie,
Blândă albă,
Blândă posomorâtă,
Blândă ciumărâtă,
Blândă vânătă,
Blânda de lele,
Blândă de vânturi,
Blândă sub pământuri,
Blândă de la drac,
De la drăcoiacă,
De la zmeu,
Da la zmeoaică…
Ieși...
Descântec de soare sec
(descântec de insolație)
Fugi, soare sec,
Că te-nec,
Cu apa te-nec,
Cu cuțâtu' te tai.
Ieși dîn capu' mieu,
Slăbește-mă dă toate durorilii,
Du-te-n pustietăți
Unde câine nu latră,
Unde cocoș nu cântă,
Pe...
Descântec de pretit:
Dacă de lucru greu și mult se umflă palma și toată mâna, atunci se spune că-i: pretită. Descântăm în modul următor:
A plecat (cutare) pe cale,
Pe cărare,
Pe podul cel mare.
Pe pod a suit,
Podeaua s-a sucit,...
Descântec de bubă:
Aici noțiunea de “bubă” se referă la orice rană:
Îndărăt bubă în care sângele se învârtoșează,
Îndărăt bubă roșie,
Îndărăt bubă galbenă.
Îndărăt bubă prin strigare,
Îndărăt bubă prin deochi,
Îndărăt bubă...
Descântec de dragoste:
Eu N.,
M-am sculat joi de dimineaţă
Şi m-am dus la o apă curgătoare
M-am spălat pe picioare
M-am spălat pe ţâţe
Dă piei de mâţă
Pă cap
Dă piei de ţap
Să fiu văzută
Şi auzită
De-un băiat
De împărat...
Descântec de şarpe:
Meletică,
Peletică,
Pog conopago
Cara gana carga
Cararata pune.
Cruce-n cer,
Cruce pe cer,
Cruce pe pământ;
Veninul şarpelui
Să fie înfrânt.
Descântec de Muma Pădurii:
Mama ia copilul în braţe, cu o bucăţică de mămăligă iese în ogradă, rupe mămăliga în trei şi descântă de trei ori, aruncând spre pădure de fiecare dată câte o bucată:
Mama Pădurii,
Am trimis un semn la tine,...
Descântec de dragoste:
Tu laurule, Balaurule,
Cum te beau toți băieții de friguri
Tote fetele,
Toate nevestele,
Și mi-i tontești,
Și mi-i cantești
Asa sa-mi tontești
Și sa-mi cantești (pe cutare);
Și cum plesnești
Și te vestejești...
Descântec din sfinte
Sfinților,
Bunilor,
Line ca apa,
Moi ca mătasa,
Dulci ca mierea,
Lăsați pe cutare curat,
Luminat,
Ca roua din cer picat.
De l-o fi deocheat gardurile,
Să le cadă proptele;
De l-o fi deocheat fântâna,...
Descântec de asorit:
(insolație)
Dacă cineva stă prea mult cu capul gol la soarele fierbinte, atunci capătă durere de cap și de pântece, și are scaun prea des, sau cum se zice: îi merge pântecele, semne învederate că-i asorit.
Atunci...
Într-o zi de sărbătoare importantă se pun 12 tăciuni scoși din vatră într-o cutie și se păstrează. După un timp, se așează pe o basma întunecată sau neagră, fără desen. Alături se pun o farfurie,...