Jocul caprei
În folclorul românesc, capra este considerata de români ca animalul care da semne dacă vremea va fi bună sau rea.
Jocul caprei, obicei popular românesc, practicat în seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorârea, bocirea,...
Jocul caprei:
Ţa, ţa, ţa!
Căpriţă ţa!
Înainte dac-ai vrea
Înainte şi-napoi
C-aşa-i jocul caprei măi
Câte unul, câte doi
Câte douăzeci şi doi
Tu căpriţă cu peteală
Pune capul la podeală
Tu căpriţă cu hurmuz
Ia mai salt-odată-n sus...
Foaie verde de alior,
Ăsta-i jocul cailor.
Foaie verde grâu mărunt
Hai cu caii tropăind.
Foaie verde busuioc,
Hai cu caii la galop.
Foaie verde, foaie creață,
Hopușica, față în față.
Și iar...
Jocul ursului:
Am venit la dumneavoastră
Să ne primiți fata noastră,
Dacă bine și voiți
Ursul nostru să-l voiți
Da, poftiți în casa!
Vin cu ursul din pădure
C-amu s-o hrănit de mure,
Ș-am venit cu el în sat
Să-și câștige de...
Cerbul de la Sticlăria:
Ursarii
Foaie verde alunică...
După mine măi Jenică,...
Și iar verde fir mătase...
Ia poftim Jenică-n casă...
Și cu ochii la icoane...
La icoane, la persoane,...
Și la fete domnișoare,
*
Și-am zis verde...
Jocul Caprei:
Crenguliţa crinului
Cerbul, capra şi cu-n pui
Păşteau iarbă la izvoare
Sus în Culmea Stânişoarei
I-au văzut toţi pădurarii
Şi i-au coborât la vale
Noi i-am prins şi i-am legat
Şi-a juca i-am învăţat
Hu! Ţa! Ţa! Hu! Ţa!...
Jocul caprei:
Foaie verde și-o alună
Bună ziua, ziua bună
Ia deschideți porțile
Să intre căprițele
Ța, ța, ța, căpriță ța
Nu te da nu te lăsa
Ța, ța, ța, căpriță ța
Capra noastră-i cu mărgei
Cu cercei cu catifeli
Joacă vesel...
Bună seara gospodari!
Venim cu ursul din deal,
Dacă bine și voiți
Ursul nostru să-l primiți!
Na! Na! Na! Martine, na!
Nu te da, nu te muia,
Că pun mâna pe nuia,
Și nuiaua-i de răchită,
Hai, Martine, la pământ,
Și ascultă-mă...
Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute.
Și, ca băiat...
A fost odată un flăcăiandru sărman de părinţi. El argăţea pe la unii şi pe la alţii ca să-şi câştige hrana vieţii. Şi fiindcă avea darul de a fi curăţel, toţi flăcăii din sat îl...
Descântec de săgetătură:
A purces N.
Pe cale, pe cărare,
Gras și frumos,
Tare și voios.
La mijloc de cale întâlnitu-l-a
Leul cu leoaica,
Zmeul cu zmeoaica,
Rodie Doamna cu toate fetele
Și toate nevestele
Și a zis să le cânt...
