Caută în folclor: peri

81 rezultate

Decembrie - Undrea

Luna Decembrie este luna a zecea în Calendarul Roman, acel calendar al cărui început de an debutează pe 1 martie și este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian și Gregorian, calendarul pe care îl folosim acum în epoca...

Tradiții și superstiții Româneşti

Sorcova - Obicei de Anul Nou

Unul dintre obiceiurile tradiționale de Anul Nou este mersul cu Sorcova, în dimineața zilei de 1 ianuarie. Acest obicei este foarte vechi și este răspândit pe tot cuprinsul țării, fiind practicat îndeosebi de...

Tradiții și superstiții Româneşti

Plugul și Plugușorul

Obiceiul de a merge cu uratul sau hăiasca, cum i se spune în Moldova, datează din cele mai vechi timpuri, din perioada precreștină și este un obicei agrar, denumirea acestui obicei ducându-ne cu gândul la unealta...

Tradiții și superstiții Româneşti

Mori, bădiță,ori te scoală,Ori mai dă-mi și mie boală,Că mie mi s-a urâtPerinele tot mutândCând la cap, când la picioare, Când la umbră, când la soare.

Cântece populare

Frica este mai mare ca şi pericolul care a provocat-o.

Proverbe și zicători Vest-africane despre pericol, frică

Să eviţi pericolul nu înseamnă laşitate. Curajul fără prudenţă e o prostie.

Proverbe și zicători Filipineze despre lașitate, pericol, prostie, curaj, prudență

Când te afli în zile liniştite, nu pierde din vedere pericolele ce pot să apară.

Proverbe și zicători Indochinezeşti despre zi

În timpul mâniei gândeşte-te la pericolul care poate urma.

Proverbe și zicători Indochinezeşti despre pericol, timp

Şarpele, chiar înfrumuseţat cu pietre scumpe, e tot periculos.

Proverbe și zicători Amerindiene despre pietre

Mama celui fricos nu plânge.
Fricosul, ferindu-se de primejdii, nu-şi periclitează viaţa.

Proverbe și zicători Latineşti despre frică, mamă, viață

Atunci când vă confruntaţi cu două pericole, unul în spate şi unul în faţa dumneavoastră, cel mai bine este să mergeţi înainte.

Proverbe și zicători Zulu despre pericol, față, bine

Dezlegare de văzutul lunii: Pasare albă Codalbă

Dezlegare de văzutul lunii

Este o lucrare vrăjită care se face cel mai adesea pentru copii mici. Aceștia sunt uneori, „trași de Luna”, care-i vede și care, mai ales care când este galbenă ori roșie îi îmbolnăvește. La fel de bine, însă, Luna...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de făcături: Duminecă dă dimineață mă sculai,...

Descântec de făcături:

Duminecă dă dimineață mă sculai,
Nici pă ochi nu mă spălai,
Pă potecă la răsărit apucai,
Pă potecă călcând
Și dragoste-adunând
Și-ncepui să plâng
Și să mă frâng
Dă făcături,
Dă dătături,
Dă fermecături....

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de desfăcătură: Du-te duh negru și necurat,...

Descântec de desfăcătură:

Luăm apă într-o oală de pământ și strângem: fuse, seceri, cuțite, ace, foarfeci, un sucitor, cămașa și poalele femeii care este bolnavă, și aruncând cărbuni încinși în oală, zicem:

Du-te duh negru și necurat,...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de făcătură: Hăi Rujană roșie, Cu buzele galbene...

Descântec de făcătură:

Luăm cămașa femeii bolnave și să avem la îndemână un mai cu ajutorul căruia se bat hainele la spălat, o săcure, o seceră și o lingură, și începem a zice:

Hăi Rujană roșie,
Cu buzele galbene.
La (cutare) nu veni:...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de sperietură: Nouă țapi De la munte coborâră...

Descântec de sperietură:

Luăm o vărguță din mătura de mesteacăn, și ținând-o deasupra bolnavului, zicem:

Nouă țapi
De la munte coborâră,
Mânioși și înfricoșați
La (cutare) a strigat:
Nouă sperieți l-a apucat
Speriatu de ziuă,...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de bubă: Cruce de argint apucat-am...

Descântec de bubă:

Luăm un ban de argint de la o salbă ce o poartă fetele la gât, și ținând banul în mână zicem:

Cruce de argint apucat-am,
Înapoi îndărătatu-te-am.
Bine alege-oi,
Bine culege-oi,
Din fața obrazului,
Din auzul...

Vrăji și descântece Româneşti