Caută în folclor: descantec

184 rezultate

Descântec de bubă: Cruce de argint apucat-am...

Descântec de bubă:

Luăm un ban de argint de la o salbă ce o poartă fetele la gât, și ținând banul în mână zicem:

Cruce de argint apucat-am,
Înapoi îndărătatu-te-am.
Bine alege-oi,
Bine culege-oi,
Din fața obrazului,
Din auzul...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de bubă: Bubă bubată, Înapoi îndărăt...

Descântec de bubă:

Luăm un cuțit de oțel și facem cruci peste o cană cu apă, ori peste locul dureros, zicând:

Bubă bubată,
Înapoi îndărăt,
Draga mea, sora mea:
Că eu acum te văd,
Acum te trimit îndărăt,
Mai mult nu crește,
Ci te...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de spurcat: Tu spurcat, Tu necurat...

Descântec de spurcat:

Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică: Clocea șarpele...

Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică:

Căutăm o piele de nevăstuică și ținând-o în mână peste un vas cu apă curată din Cernișoară, zicem următoarele:

Clocea șarpele,
La Curături (Mădulari),
Pui nu scoate,
N-a putut face ciub,...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de vânt rău: Trecură Irod, Cu Irodiasa...

Descântec de vânt rău:

Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de pocit/deochi: S-a luat (cutare), Pe cale, pe cărare...

Descântec de pocit (deochi)

Când îi curge omului sânge din nas, instantaneu, ori când omul își pierde puterea din mână ori din picior, atunci trebuie să-i descântăm de pocit. Descântecul este următorul:

S-a luat (cutare),
Pe cale, pe...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec pentru laptele pierdut: - Nea, Suraie, nea...

Descântec pentru laptele pierdut:

Marți sau vineri seara, când e lună plină, luăm tărâțe și sare și le mestecăm laolaltă în pragul grajdului, făcând peste ele cruce cu un cuțit și zicem:

- Nea, Suraie, nea,
Nu te strig pe tine,
Ci...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântecul greierului: Bună dimineața, pârcălabule

Descântecul greierului

Dacă intră greierele în urechea cuiva, trebuie să spună anumite cuvinte de nouă ori, la nouă bozii; pe opt le crestează şi pe a noua o taie de tot:

Bună dimineaţa, pârcălabule,
Mulţumim dumitale (şi spun numele...

Vrăji și descântece Româneşti

Ritual pentru bani (situația financiară proastă)

Ritual pentru bani:

Dacă situația dumneavoastră financiară este foarte proastă și doriți să o îmbunătățiți, trebuie să știți că prin acest ritual, veți putea obține suma de bani strict necesara pentru dorințele dumneavoastră. Dacă deja aveți o...

Vrăji și descântece Româneşti

Turnul lui But

Între toata romanime,
Mai frumos si milian,
Mai puternic n-a fost nime
Decat Butul moldovan,
Ca, ostean si vanator,
Fericit fu si-n amor.

Iaca buciumul d-arama,
Ce-n Suceav-a rasunat,
La resbel pe junii cheama...

Balade

Paparuda: ritual de invocare al ploii 2

Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)

Paparudă, rudă,
Ia-n' ieși de ne udă
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Ploaie, Doamne, ploaie,
Locuri să ne moaie
Ploița curată
Din ceruri vărsată.
Unde-i valea sacă
D-apa să se...

Vrăji și descântece Româneşti

Paparuda: ritual de invocare al ploii 3

Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)

Paparudă, rudă
Ieși afară de ne udă,
Cu găleata leata,
Peste toată ceata,
Aduceți cheițele
Să descui ploițele,
de joi până joi
Să dea nouă ploi.

Paparuda este un ritual de invocare al...

Vrăji și descântece Româneşti