Descântec de deochi:
Pe cine a dat deochiul,
Pe-acesta gătești calul:
Treacă dealul,
Unde ajunge pe domnul său,
În gură bagă-se
La inimă așază-i-se,
Acolo să pice,
Acolo să răspice.
Ca scuipatul pe mare,
Ca roua de soare.
De...
Descântec de asorit:
(insolație)
Dacă cineva stă prea mult cu capul gol la soarele fierbinte, atunci capătă durere de cap și de pântece, și are scaun prea des, sau cum se zice: îi merge pântecele, semne învederate că-i asorit.
Atunci...
Descântec de amorțeală sau răgușeală:
Și tu Cuță, și tu Cuță (diminutivul din Mărcuță, nume de botez),
Încalecă pe drăguță,
Și te du în valea-neagră,
Și bea apă să-ți întreacă
Și ieși afară la soare,
Și crapă ca o cicoare.
Acesta...
Descântec de șopârlariță:
Nouă fete, nouă babe,
Nouă șopârlarițe.
Nicio fată, nicio babă
Nicio șopârlariță.
A coborât sfântul,
Preasfântul Apostol Petru
L-a luat de mână,
De mâna cea dreaptă.
Și l-a dus pe cale,
Pe cea cărare,
Pe...
Descântec de șopârlariță:
Luăm miere de albine și zicem:
Șopârliță lungariță,
Fugi de la (cutare).
Să mergem, să fugim
Că iese neagra tomoiaga,
De sub pat:
Și ți-o tăia vinele,
Și ți-o seca rădăcinile.
În grumaz nu prinde,...
Descântec de îndesoare:
Dacă cuiva îi este rău și are scaun prea des, atunci trebuie să-i descântăm de îndesoare. Mergem la Cernișoară și aducem nouă pietricele albe curate și luăm apă de trei ori din trei locuri, mergând pe apă în sus, și de...
Descântec de bubă:
Aici noțiunea de “bubă” se referă la orice rană:
Îndărăt bubă în care sângele se învârtoșează,
Îndărăt bubă roșie,
Îndărăt bubă galbenă.
Îndărăt bubă prin strigare,
Îndărăt bubă prin deochi,
Îndărăt bubă...
Descântec de spurcat:
Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca...
Descântec de vânt rău:
Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...
Pogorât-a pogorât,
Dumnezeu cu Petru Sfânt,
Florile-s d’albe,
Pogorât-au toţi să vază
Ce fac domnii cu iobagii
Şi avuţii cu săracii
Florile’s dalbe
Luară se duseră
Ajunse, văzuseră
Florile’s dalbe
În mijlocul satului
La casa bogatului...
Azi e seara de ajun,
Mâne-i ziua de Crăciun,
Când D-zeu s-a născut
Şi pământul l-a făcut
Sus cerul l-a ridicat
Patru stâlpi ’l-au răzimat
Patru stâlpi tot de argint
Mai frumos l-au podobit
Tot cu stele mărunţele
Mai presus cu mai mărele...
Trâmbiţa-vor îngerii
La mulţi ani, la mulţi ani
Trâmbiţa-vor îngerii
Din patru colţuri de lume
La tot omul pe-al lui nume
La mulţi ani, la mulţi ani
La tot omul pe-al lui nume
Să iasă la Judecată
Morţii cu cei vii...
Tot pământu' a făcutu
Daia lerui Domn. (*)
Cerul sus la ridicatu,
Şi bine l-a răzimatu, (*)
Pe patru stâlpi de argintu,
Şi frumos l-a 'mpodobitu, (*)
Tot cu stele mărunţele,
Cu luceferi printre ele, (*)...
(bis)
Pre cum s-o rugatu (bis)
Dumnezău le-o datu (bis)
Casa lângă drumu (bis)
Lângă casă-i masă (bis)
Masă gălbioară
Lumina de seară
Şi-un pom răsăritu
Cu mere de-argintu
Vântu drăgăla
Merele pica
Îngeri le...
Că, rugat-o rugat-o
Doamne pă cum s-o rugatu
Ioi Domnului Doamne
Dumnezeu i-o datu.
I-o dat loc în Raiu
Doamne unde-i bine traiu
Ioi Domnului Doamne
Unde-s mese-ntinse.
Că făclii ard aprinse
Doamne, şi-mprejur de...
Haida ler şi-a lerui, Doamne
Trâmbiţa-v-or îngerii.
În patru colţuri de lume
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
La tăt omu p-a lui nume.
Şi şi-or trâmbiţa cu frice,
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
Domnii şi-mpăraţi-or...
