Și ploaia vine albă...
Și ploaia vine albă, densă, caldă
Pe culmi, peste poieni, peste genuni
Stau arborii cu palmele întinse
Și-un foșnet larg prin cetiniș răsună.
Alunecând printre nervuri și aripi
Ploaia pătrunde-n sufletul pădurii -
Și cețuri albe se...
Poezie de Dragoș Vicol despre ploaie, singurătate, suflet, dor, lună, stele
