Caută în folclor: viclean

Vicleanul cu graiul se pare că te apără, iar cu semne de departe în groapă te aruncă.

Vicleanul are căutătură de vulpe.

Vicleanul făgăduieşte, nebunul trage nădejde.

Destept ca oaia si viclean ca magarul.

Vulpea e vicleana, dar mai viclean e cel ce o prinde.

Lupul viclean îşi ascunde colţii.

Cu cât omul este mai viclean, cu atât sărăceşte mai mult.

De omul viclean să fugi toată viaţa.

Omul viclean se îmbracă când în piele de oaie, când în piele de vulpe.

Omul viclean are suflet pestriţ.

Florița din codru

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...

Cioara e vicleană între păsări, vulpea e vicleană între animale şi bărbierul e viclean între oameni.

Gardul rău învaţă vita vicleană.

Pasărea vicleană dă singură în laţ.

Orașul Viflaem: În orașul Viflaem Veniți toți ca să vedem

Orașul Viflaem:

În orașul Viflaem
Veniți toți ca să vedem
Ca nouă ni s-a născut
Domnul cel far' de-nceput

Astăzi și cel de demult
Și din proroci fericiți
O prorocit Isaila,
Ca se va naște Mesia

Dintr-a lui Aluzei neam
Și...

Toata ceata creștineasca Astăzi să se veselească

Toata ceata creștineasca
Astăzi să se veselească
C-o stea mare s-a ivit
Sus, la mandrul răsărit.

Și strălucea cu tărie
Vestind marea bucurie.
Ca veșnicul Dumnezeu
A trimis pe fiul său

Să se nască-n Viflaem
Precum prorocit...

Doina Puica bălăioară

Puica bălăioară
Lirică de dragoste și dor

Frunză verde sălcioară,
Puiculiţă bălăioară,
Tu n-ai tată, eu n-am mamă,
Amândoi suntem de-o seamă,
Tu n-ai fraţi, eu n-am surori,
Amândoi ca doi bujori.
Vină, vină, puiculiţă,
De m-adapă...

Fata babei și fata moșneagului

Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot...

Fata săracului cea isteață

A fost odată un om și o femeie. Ei erau atât de săraci, încât n-aveau după ce bea apă. Nici tu casă, nici tu masă, nimic, nimic, dară nimic n-aveau după sufletul lor. Muncea bietul om de dimineața până seara târziu,...

Făt-Frumos din lacrimă

În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat...