Caută în folclor: vederea

Canaliilor sunt gata sa le treaca orice cu vederea,
sa le gaseasca neincetat scuze.

Hoţul, la vederea hoţului, şi-ascunde cuţitul.

Omul cu vederea îngustă crede că întregul pământ încape în curtea sa.

Iubirea e oarbă, dar căsătoria ne redă vederea.

Prudenţa depăşeşte alte virtuţi după cum vederea depăşeşte alte simţuri.

Lumina zilei care trezeşte vederea, orbeşte bufniţele.

Orbul ştie ce scumpă e vederea.

Greşeala filului tău să nu o treci cu vederea, că se face obicei.

Greşeala fiului tău să nu o treci cu vederea, că se face obicei.

Pipăruş-Petru şi Florea-Înflorit

A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adică bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat...

Făt-Frumos cel rătăcit

A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să...

Voinicul cel fără de tată

A fost un împărat ş-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată şi o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ţinea de aproape şi n-o scăpa din vedere nici cât ai da...