Caută în folclor: umblat

34 rezultate

Minciuna a umblat cât a umblat, până i s-a înfundat.

Proverbe și zicători Româneşti despre minciună

Ivan Turbincă

Era odată un rus, pe care îl chema Ivan. Și rusul acela din copilărie se trezise în oaste. Și slujind el câteva soroace de-a rândul, acuma era bătrân. Și mai-marii lui, văzându-l că și-a făcut datoria de ostaș, l-au slobozit din...

Basme Româneşti

Moș Crăciun din nou sosit-a de pe unde a umblat

Obosit de lungă cale și de sacul încărcat!
Vine iarăși, ca-n toți anii, să aducă jucării,
Hăinuțe și caști frumoase, pentru cei cuminți, copii!

Și vă-ndeamnă moșul astăzi: să fiți buni cu...

Colinde

Ion cel Sărac și Zâna Lacului

Cică au fost undeva într-o ţară un om şi o femeie, şi cât au trăit au tot argăţit pe la boieri. Dar din munca lor nu se alegeau cu nimic. De slujeau pe haine, se ponoseau, de slujeau pe bani, se cheltuiau, de...

Basme Româneşti

Spaima zmeilor

A fost odată ce-au fost; a fost un om şi-o femeie, bărbat şi muiere, oameni de treabă, el bun şi ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine şi toţi se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când...

Basme Româneşti

A umblat după răgaz
Şi a dat peste necaz.

Proverbe și zicători Româneşti despre tristețe

Nu judeca pe cineva până nu ai umblat două luni în mocasinii săi.

Proverbe și zicători Amerindiene

E bine să fii învăţat, dar şi umblat.

Proverbe și zicători Româneşti despre bine

Pe omul umblat nu-l poţi amăgi.

Proverbe și zicători Româneşti despre oameni

Câte sate a umblat, atâtea meşteşuguri a învăţat.

Proverbe și zicători Româneşti

Cheia umblată nu rugineşte.

Proverbe și zicători Româneşti

Nu asculta pe cine a trăit mult, ci pe cine a umblat mult.

Proverbe și zicători Rrome

Şi-oi mere din sat în sat

Am pornit cu vestea bună
Să colindăm împreună
Domnului Hristos

Să răsune-n casa voastră
Colinda de la fereastră
Cântul meu duios

Refren 1: (bis)
Şi-oi mere din sat în sat
Drumu-i lung şi-am de umblat
Şi...

Colinde

Cei doi băieți părăsiți

Era un om, căruia i-a fost murit femeia cea dintâi, şi i-au rămas de la dânsa un băiat şi o copilă; dară pentru că era încă tânăr, s-a însurat de-a doua oară şi şi-a luat o muiere, pe care o iubea foarte. Această maştie...

Basme Româneşti

Crâncu, vânătorul codrului

Zice c-a fost odată un om şi, când era să moară, chemă pe cei trei fii ai săi la pat şi le zise:
– Dragii mei copii, dacă voi muri eu, voi să-mi faceţi la mormânt un foc din nouăzeci şi nouă de cară de lemne şi...

Basme Româneşti

Cele trei rodii aurite

A fost odată un împărat, şi avea un fecior; acesta, şezând la fereastră, vede o babă bătrână, care venea cu tivga să ia apă de la fântână. Ce-i vine lui, ia o piatră şi aruncând-o către fântână, nemereşte drept în tivgă,...

Basme Româneşti