Caută în folclor: supara
Supărarea pagubă aduce.
Supărarea mână la păcate.
Supărarea aduce boli rele.
Sunt numeroşi cei care se supără pentru nimic. Sunt mulţi cei care se supără când au motiv de supărare. Rar se întâlneşte un om care nu se supără deloc, chiar dacă există motive serioase.
Pipăruş-Petru şi Florea-Înflorit
A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adică bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat...
Tinerețe fără de bătrânețe și viață fără de moarte
A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se...
Florița din codru
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.
În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...
În colivie, pasărea cântă nu de bucurie, ci de supărare.
Greşeala de o clipă e adesea supărare pe viaţă.
O batrina suparata
Peste ape aplecata!
Raspuns: Salcia
Iepurila-i suparat.
S-a-ncurcat la numarat,
Cu cinci morcovi in hambar
Si cu altu-n buzunar.
A-nceput mintea sa-l lase
Nu stie ca toti fac...
Raspuns: Sase
E o babă supărată
Șade-n scorbura uscată,
Are ochii de motan
Și seamănă cu-n hultan!
Răspuns: Bufnița
E roscata, e sireata si il supara pe Grivei.
Raspuns: Vulpea
Descântec de strigoi: Luatu-s-au strigele Şi scorpiile,...
Descântec de strigoi:
Luatu-s-au strigele
Şi scorpiile,
Sâmbătă dimineaţă,
Pe cărare rourată,
Pe cărare necălcată,
Iniutate
Şi-nfocate,
Cu cuţite
Ascuţite,
Să ia de la vaci hrana
Şi mana.
Nime-n lume nu le vede,
Nime-n lume nu...
Se prelinge-ncet din ochi
La dureri, la suparare,
Limpede si cristalina.
Stiti cum se numeste oare?
Raspuns: lacrima
Cine umbla toata ziua suparat
Si ara pamantu-n lung si-n lat?
Raspuns: porcul
Crâncu, vânătorul codrului
Zice c-a fost odată un om şi, când era să moară, chemă pe cei trei fii ai săi la pat şi le zise:
– Dragii mei copii, dacă voi muri eu, voi să-mi faceţi la mormânt un foc din nouăzeci şi nouă de cară de lemne şi...
Luceafărul de ziuă şi luceafărul de noapte
A fost odată un împărat şi o împărăteasă; ei nu făceau copii; umblase pe la toţi vracii şi vrăjitorii, pe la toate babele şi cititori de stele, şi toţi rămaseră de ruşine, căci n-avură ce le face. În...
