Caută în folclor: stalp
De când Domnul s-a născut
De când Domnul s-a născut
Și pământul l-a făcut,
Și pământul l-a făcut.
Și cerul l-a ridicat
În patru stâlpi l-a răzimat.
În patru stâlpi de argint
Și frumos l-a 'mpodobit.
Tot cu stele mărunțele,
Cu...
Bătrânul e stâlpul casei.
Bătrânul este stâlpul casei.
Împărăţia nu se sprijină pe un singur stâlp.
Nu te rezema nici de umbră, nici de stâlp putred.
Mămăliga-i stâlpul casei, pâinea-i cinstea mesei.
Azi e seara de ajun, Mâne-i ziua de Crăciun, Când D-zeu s-a născut...
Azi e seara de ajun,
Mâne-i ziua de Crăciun,
Când D-zeu s-a născut
Şi pământul l-a făcut
Sus cerul l-a ridicat
Patru stâlpi ’l-au răzimat
Patru stâlpi tot de argint
Mai frumos l-au podobit
Tot cu stele mărunţele
Mai presus cu mai mărele...
Pă draniţa fântâniţî
Florile dalbe(*)
Pă draniţa fântâniţî.
Este-un stâlp de busuioc(*)
Este-un stâlp de busuioc.
Busuiocu` l-om ciunta, (*)
Busuiocu` l-om ciunta.
Nu ştiu gazda ce ne-a da, (*)
Ba ştiu gazda ce ne-a da.
Da-ne-a...
Descantec de Muma Padurii (cu o mătură, foc, un topor şi o oală cu apă)
Descântec de Muma Pădurii:
Descântătoarea ia o mătură, foc, un topor şi o oală cu apă. Se aşează în pragul uşii de afară şi cât descânta se uita la un pom. Muma copilului şade la spatele ei. Se descântă numai când soarele e pe muchie, gata de...
Domn din ceriu
De când Domnu' s-a născut
Domn din ceriu
Și pământu' l-a făcut
El bine l-a priponit
De patru stâlpi de-argint.
Și cerul l-a-mpodobit
Tot cu stele mărunțele
Și cu luna printre ele,
Cu soarele strălucind
Tot...
Sub cel roșu răsărit
Lui Hristos Domnului nost'
Este-un măr mândru-nflorit
Cu crengile la pământ,
Unde-i Domnul adormit
Vine-un pâlc de porumbei,
Cu glasuri de îngerei
Ei pe lângă măr zburară
Și Domnului cuvântară:...
Lirică de haiducie: Andrii Popa
Cine trece-n Valea-Seacă
Cu hamgerul fără teacă
Și cu pieptul dezvelit?
Andrii-Popa cel vestit!
Șapte ani cu voinicie
Și-a bătut joc de domnie
Și tot pradă ne-ncetat,
Andrii-Popa, hoț bărbat!
Zi...
Broasca țestoasă cea fermecată
A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul:
– Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în...
Băiatul cel bubos și ghigorțul
A fost odată un băiat. El, de la nașterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? dară în deșert. Băieții la joc și fetele la horă îl huiduia și fugiau de dânsul ca de o lepră.
Și...
Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei
A fost odată un împărat şi o împărăteasă. Amândoi erau oameni de treabă şi frumoşi. Ei se iubeau, nevoie mare! Dară erau tot mâhniţi şi amărâţi că nu făceau copii. Toate leacurile ce luase împărăteasa...
Fata babei și fata moșneagului
Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot...
Făt-Frumos cel rătăcit
A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să...
Făt-Frumos din lacrimă
În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat...
