Caută în folclor: rostogol

15 rezultate

La deal repede și fără ocol,
Iar la vale rostogol.

Răspuns: Iepurele

Ghicitori

Mărul nu se rostogoleşte departe de pom.

Proverbe și zicători Amish

Banul e rotund: se rostogoleşte până îşi găseşte un stăpân.

Proverbe și zicători Armeneşti despre bani

S-a rostogolit capacul până şi-a găsit oala.

Proverbe și zicători Armeneşti

Pui capul de porc pe masă, dar el se rostogoleşte şi cade în gunoi.

Proverbe și zicători Armeneşti

Cine se aruncă în braţele viciului se rostogoleşte din înălţime în prăpastie.

Proverbe și zicători Indochinezeşti

Piatra când se rostogoleşte, multe alte pietre trage după ea.

Proverbe și zicători Româneşti despre pietre

Piatra care se rostogoleşte din loc în loc nu prinde muşchi.

Proverbe și zicători Româneşti despre pietre

E alergător de frunte,
Vine-n goană de pe munte,
Cade, se rostogoleste.
Dar în Dunare se oprește.

Răspuns: Râul

Ghicitori

Tei Legănat

Erau odată, cică, un moşneag şi o babă. Copii nu avusese, şi-aşa ar fi voit să aibă, de se dădeau în vânt după ei. Baba mai ales, veşnic se ruga lui Dumnezeu să se milostivească cu ea şi să-i dăruiască un copil. Dumnezeu ştie, însă,...

Basme Româneşti

Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul

A fost odată un om. El avea o fată și un băiat. Și rămâind văduv de muma copiilor, îl îndemnă ariciul să se însoare a doua oară. Neveste-sei îi sta acești copilași ca sarea în ochi. Nu era...

Basme Româneşti

Cotoşman năzdrăvanu

A fost odată o pereche de oameni. Ei n-aveau copii. Într-o zi, fiind cu voie bună, zise bărbatul către femeie:

– Soro, de la mila lui Dumnezeu noi n-avem copii. Să mergem pe câmp şi ce vom găsi, aceea să ne fie copil....

Basme Româneşti

Departe, departe...

Departe, departe

Sub castanii din via părăsită, mai mulţi copilaşi, în cămăşi albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, şi povesteam.

O fetiţă îmi sorbea cuvintele, dând într-o...

Basme Româneşti

Făt-Frumos cu carâta de sticlă

A fost odată un om, căruia i se urâse cu deșertăciunile cetăților și se făcuse sihastru. Vezi că văzuse el că tot nu e nimic de lumea asta oarbă și d-aia se dusese în sihăstrie. Acolo el avu vecini fiarele...

Basme Româneşti

Palatul de cleștar

Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.

Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...

Basme Româneşti