Caută în folclor: privirea

Privirea unui viteaz valorează mai mult decât sabia unui laş.

Fata verde cu parul padure:

Fata verde cu parul padure
Fata verde cu parul padure
Simti cu privirea lor vrea sa te fure

Refren:
Noaptea-n ei tese ie
Zburatorii ca sa vie
Noaptea-n ei tese ie
Nimeni urma sa le-o stie

Fata verde ei...

Cine stă pe țărm de mare
Și privirea nu-și abate,
Călăuză de vapoare
Și pe ceață și pe noapte?

Răspuns: Farul

Cu privirea jucause.
Urechiusele tepuse,
Coada-n vand peste spinare
Ca un semn de intrebare.
Ghem roscat stand pe craca.
Sparge-aluna si-o dezghioaca.

Raspuns: veverita

Broasca țestoasă cea fermecată

A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul:

– Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în...

Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei

A fost odată un împărat şi o împărăteasă. Amândoi erau oameni de treabă şi frumoşi. Ei se iubeau, nevoie mare! Dară erau tot mâhniţi şi amărâţi că nu făceau copii. Toate leacurile ce luase împărăteasa...

Departe, departe...

Departe, departe

Sub castanii din via părăsită, mai mulţi copilaşi, în cămăşi albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, şi povesteam.

O fetiţă îmi sorbea cuvintele, dând într-o...

Făt-Frumos din lacrimă

În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat...

Palatul de cleștar

Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.

Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...

Voinicul cel cu cartea în mână născut

A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...

Începutul focului e scânteia; începutul dragostei e privirea.

Omul inteligent are ochii unui elefant. Elefanţii au ochii mici, dar privirea bună.

Ceaiul şi orezul reci sunt acceptabile; insuportabile sunt privirea şi cuvântul rece.

Jienii

Rolurile sunt interpretate de 7 băieţi (2 din ei în travesti).

Personajele sunt următoarele:
- Anul Nou: îmbrăcat în mireasă cu tot ce presupune acest costum+ sabie. ;
- Anul Vechi: poartă costum naţional, bundiţă, cuşmă din...