Caută în folclor: pretuieste

Omul preţuieşte pe om, porcul preţuieşte gunoiul.

Omul bun preţuieşte bunătatea, aşa cum albina preţuieşte floarea.

Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.

Lucrul la timp dăruit preţuieşte îndoit.

Vorba batraneasca multi bani pretuieste.

Darul la timp daruit pretuieste îndoit.

Pisica care pândeşte şoarecele preţuieşte mai mult decât leul care leneveşte.

Află cu cine se-nrudeşte, ca să ştii cât preţuieşte.

O fată bună preţuieşte cât şapte feciori.

Cât preţuieşte o fată, în căsnicie s-arată.

Ce ştie lupul cât preţuieşte catârul? !

Mâţa care stă la pândă preţuieşte mai mult ca leul care leneveşte.

Bărbatul bătrân o preţuieşte pe nevasta tânără ca pe o ghirlandă la gât.

Cine are suflet mare, preţuieşte şi măreţia altora.

Mulţumirea preţuieşte mai mult decât bogăţia.

Minciuna sparge case de piatră, dar alteori preţuieşte mai mult ca un adevăr nespus la locul lui.

Lucrul la timp făcut preţuieşte îndoit.

Avarul preţuieşte mai mult banul decât sufletul.

Un foc mic, care dă căldură, preţuieşte mai mult decât un foc mare, care frige.

Făt-Frumos cu carâta de sticlă

A fost odată un om, căruia i se urâse cu deșertăciunile cetăților și se făcuse sihastru. Vezi că văzuse el că tot nu e nimic de lumea asta oarbă și d-aia se dusese în sihăstrie. Acolo el avu vecini fiarele...