Caută în folclor: popa

Popa nu canta de doua ori si pentru babe surde.

Popa-i cântă aleluia şi el trage cu ochiul la femeia altuia.

Popa are mână de luat, nu de dat.

Popa când slujeşte în altar, tot nu uită de buzunar.

Popa când tămâieşte, la banii tăi se gândeşte.

Popa legat nu face bucluc.

Popa mănâncă la două pomeni şi tot flămând este.

Popa mănâncă şi de pe viu şi de pe mort.

Popa până şi-n pridvor caută să aibă izvor.

Popa plânge când nu are morţi de îngropat.

Popa spovedeşte şi oiţele zăpăceşte.

Lirică de haiducie: Andrii Popa

Cine trece-n Valea-Seacă
Cu hamgerul fără teacă
Și cu pieptul dezvelit?
Andrii-Popa cel vestit!

Șapte ani cu voinicie
Și-a bătut joc de domnie
Și tot pradă ne-ncetat,
Andrii-Popa, hoț bărbat!

Zi...

Ce mi-e popa Stan, ce mi-e Stan popa.

Voinicul cel cu cartea în mână născut

A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...

Nu face ce face popa, fă ce zice popa

În satul care n-are popă, cocoşul a fost făcut popă.

Mai bine eu cu pandurul şi el cu popa, decât eu cu popa şi el cu pandurul la cap.

Uite popa, nu e popa.

Ileana cea șireată

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie și mai frumoasă, iar cea mai tânără Ileana atâta de frumoasă încât...

Ce stie popa nu trebuie sa stie satul.