Caută în folclor: petrece
Petrece mai bine noaptea în supărarea insultei decât în căinţa răzbunării.
Petrecerea fără femei e ca nunta fără lăutari.
Dacă nu înveți cât ești tânăr, îți vei petrece restul zilelor plângându-te de eșecuri.
Ca viermele în gunoi petrece.
Cine vara petrece cântând, iarna rămâne flămând.
Fără trup prin lume trece
stol de frunze îl petrece,
cum pornește la plimbare,
pomii i se-nclină-n cale.
Răspuns: Vântul
La barlog petrece iarna La prisaca merge vara!
Raspuns: Ursul
Zgomotul, vântul şi petrecerile, aceste trei lucruri sunt duşmanii învăţăturii.
Am un prieten priceput
De toată lumea știut,
Îmi tot dă sfaturi și-mi spune
Tot ce se petrece în lume.
Răspuns: Ziarul
Descântec de rusalii
A plecat N.
Pe cale,
Pe cărare,
Pe drumul cel mare.
Şi când la dealul Cănănăului,
Sub umbra nourului,
În zăpdia rugului,
În heliştea vântului,
Iacă acolo,
Anania Santasia
Şi cu soru-sa Irodia,
Doamna...
Fara de oase sunt nascut
Din carne si piele sunt facut
Cap am, dar n-am picioare
Cand cald, cand rece
O lume intreaga cu mine petrece.
Raspuns: carnatul
Făt-Frumos cu părul de aur
A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul....
Aleodor împărat
A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o stârpitură de fecior, darǎ în deșert....
Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat
A fost odată un flăcăiandru sărman de părinţi. El argăţea pe la unii şi pe la alţii ca să-şi câştige hrana vieţii. Şi fiindcă avea darul de a fi curăţel, toţi flăcăii din sat îl...
Fata săracului cea isteață
A fost odată un om și o femeie. Ei erau atât de săraci, încât n-aveau după ce bea apă. Nici tu casă, nici tu masă, nimic, nimic, dară nimic n-aveau după sufletul lor. Muncea bietul om de dimineața până seara târziu,...
Făt-Frumos cu carâta de sticlă
A fost odată un om, căruia i se urâse cu deșertăciunile cetăților și se făcuse sihastru. Vezi că văzuse el că tot nu e nimic de lumea asta oarbă și d-aia se dusese în sihăstrie. Acolo el avu vecini fiarele...
Făt-Frumos din lacrimă
În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat...
Povestea porcului
Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi bătrânii aceștia erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii. Și, Doamne! tare mai erau...
Soacra cu trei nurori
(de Ion Creangă)
Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte.
O răzeşie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite şi...















