Caută în folclor: pedepsit

Niciodată n-a fost pedepsit cineva că a făcut pe altul să moară de râs.

Ion cel Sărac și Zâna Lacului

Cică au fost undeva într-o ţară un om şi o femeie, şi cât au trăit au tot argăţit pe la boieri. Dar din munca lor nu se alegeau cu nimic. De slujeau pe haine, se ponoseau, de slujeau pe bani, se cheltuiau, de...

Cei trei fraţi împăraţi

A fost odată un biet om sărac. El avea femeie şi trei copilaşi. Lucra bietul om de da pe brânci, zi şi noapte, orice şi pe unde găsea, şi două în tei nu putea lega şi el. Bieţii copilaşi erau mai mult flămânzi decât...

Ileana cea șireată

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie și mai frumoasă, iar cea mai tânără Ileana atâta de frumoasă încât...

Povestea porcului

Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi bătrânii aceștia erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii. Și, Doamne! tare mai erau...

Voinicul cel cu cartea în mână născut

A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...

Pedeapsa tatălui e feciorul ticălos.

Pedeapsa tatălui rău e feciorul ticălos.

Pentru cine vorbeşte drept, nu e pedeapsă.

Oricine mângâie scorpioni cu mâna compasiunii îşi primeşte pedeapsa.

Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sunt pedepsiţi.

Invidia duşmanului este propria sa pedeapsă.

Ca necinstea — nicio pedeapsă mai grea.

Răul întotdeauna îşi primeşte pedeapsa.

Păcatele părinţilor — pedeapsa pruncilor.

Înmulţindu-se păcatul, se naşte pedeapsa.

Pedeapsa la cel nebun e ca doctoria la cel bolnav.

Nu exista întâlniri întâmplatoare. Orice om din viața noastră este un test, o pedeapsă sau un cadou.