Caută în folclor: patim

Patimile nebunilor sunt învăţătura înţelepţilor.

Lasa-ma sa patimesc

Pai, lasa-ma sa patimesc,
Ca n-am stiut sa iubesc, mai, mai,
Pai, lasa-ma sa patimesc,
Ca n-am stiut sa iubesc, mai, mai,

C-am iubit un pui pe lume,
Da n-am stiut cum se tine, mai, mai,
Dar acum de l-as avea,...

Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat

A fost odată un flăcăiandru sărman de părinţi. El argăţea pe la unii şi pe la alţii ca să-şi câştige hrana vieţii. Şi fiindcă avea darul de a fi curăţel, toţi flăcăii din sat îl...

Palatul de cleștar

Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.

Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...

Voinicul cel fără de tată

A fost un împărat ş-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată şi o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ţinea de aproape şi n-o scăpa din vedere nici cât ai da...

Vin colindătorii, cum veneau odată, lerui ler

Sa colinde-n seara asta minunată lerui ler
Dar li-i gura-i arsă și li-s ochii-n lacrimi lerui ler
Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, lerui ler,

Gazdelor creștine să- i primiți în casă...

Tinereţea se toceşte, bătrâneţea pătimeşte.

Omul pân' nu pătimeşte, nu se mai înţelepţeşte.

Cine e chezaş, e şi pătimaş.

Suferinţa mică te face să strigi, suferinţa mare este mută.

Descântec de Muma Pădurii (cu o cârpă scoasă din spatele cămăşii)

Descântec de Muma Pădurii:

Se leagă într-o cârpă scoasă din spatele cămăşii câte puţin din: tămâie neagră, tămâie albă, piper, silitră, pucioasă, lulachiu, sare, şarpe din coiul armăsarului, căpăţână de şarpe tăiată cu para de argint de la...

Omul strange cat traieste
Si la ea el se gandeste
Pentru ea el patimeste

Raspuns: averea

Coroana de trandafiri

Cetinița, cetioară dragă,
Cetinița, cetioară dragă.

Cine coasă la fereastră
O coroană prea frumoasă?
Este maica lui Hristos,
Mesia, chip luminos.

Coroana de îngeraș
Pentru Isus copilaș,
Coroana de...

Zaraza:

Cand apari, frumoasa fata
În parc pe inserat,
Curg in juru-ti petale de crin,
Ai in ochi patimi dulci,
Si luciri ca de pacat,
Si ai trupul de sarpe felin.
Gura ta e-un poem de nebune dorinti,
Sanii tai un tezaur sublim,...

Cat de mult am patimit:

Cat de mult am patimit,
Numai pentru c-am iubit.
Daca n-o sa mai iubesc,
Poate nu mai patimesc,
Lele, lele, si iar lele,
Cate-ai sa mai tragi, tu, lele,
Doruri si amaruri grele,
Lele, lele, si iar lele....

Paparuda: ritual de invocare al ploii 1

Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)

Paparudă rudă,
Vino de ne udă,
Ca să-nceapă ploaie,
Să curgă șiroaie,
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Unde da cu maiul,
Să crească mălaiul;
Unde dă cu sapa,
Să curgă ca apa....

Dănilă Prepeleac

Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el...

Florița din codru

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...

Ivan Turbincă

Era odată un rus, pe care îl chema Ivan. Și rusul acela din copilărie se trezise în oaste. Și slujind el câteva soroace de-a rândul, acuma era bătrân. Și mai-marii lui, văzându-l că și-a făcut datoria de ostaș, l-au slobozit din...

Povestea lui Stan Pățitul

Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute.

Și, ca băiat...