Caută în folclor: pati

Păţita mult e pricepută.

Patimile nebunilor sunt învăţătura înţelepţilor.

Lasa-ma sa patimesc

Pai, lasa-ma sa patimesc,
Ca n-am stiut sa iubesc, mai, mai,
Pai, lasa-ma sa patimesc,
Ca n-am stiut sa iubesc, mai, mai,

C-am iubit un pui pe lume,
Da n-am stiut cum se tine, mai, mai,
Dar acum de l-as avea,...

Ţugulea fiul unchiaşului şi al mătuşei

A fost odată un moş şi o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau, n-aveau sare; când aveau sare şi mălai, n-aveau legumă. Trăiau şi ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii,...

De-ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar feri.

Tei Legănat

Erau odată, cică, un moşneag şi o babă. Copii nu avusese, şi-aşa ar fi voit să aibă, de se dădeau în vânt după ei. Baba mai ales, veşnic se ruga lui Dumnezeu să se milostivească cu ea şi să-i dăruiască un copil. Dumnezeu ştie, însă,...

Cei doi băieți părăsiți

Era un om, căruia i-a fost murit femeia cea dintâi, şi i-au rămas de la dânsa un băiat şi o copilă; dară pentru că era încă tânăr, s-a însurat de-a doua oară şi şi-a luat o muiere, pe care o iubea foarte. Această maştie...

Făt-Frumos cu părul de aur

A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul....

Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat

A fost odată un flăcăiandru sărman de părinţi. El argăţea pe la unii şi pe la alţii ca să-şi câştige hrana vieţii. Şi fiindcă avea darul de a fi curăţel, toţi flăcăii din sat îl...

Lupul cel Năzdrăvan și Făt-Frumos

A fost odată un împărat și o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o grădină foarte frumoasă. Și atât de drag îi era florile acestui împărat, încât însuși cu multă tragere de inimă...

Palatul de cleștar

Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.

Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...

Poveste țărănească

A fost odată un împărat. El avea trei feciori. Când fu la ceasul morții, își chemă feciorii și le zise:

– Feții mei, sunt cu sufletul la gură, precum mă vedeți; un lucru numai vă cei: în cele trei nopți după înmormântarea...

Voinicul cel fără de tată

A fost un împărat ş-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată şi o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ţinea de aproape şi n-o scăpa din vedere nici cât ai da...

Tot pățitul e priceput.

Vin colindătorii, cum veneau odată, lerui ler

Sa colinde-n seara asta minunată lerui ler
Dar li-i gura-i arsă și li-s ochii-n lacrimi lerui ler
Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, lerui ler,

Gazdelor creștine să- i primiți în casă...

Tinereţea se toceşte, bătrâneţea pătimeşte.

De-ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi!

De-ar şti omul ce-ar păţi, nici din casă n-ar ieşi.

Mai multe ştie Stan Păţitul decât toţi cărturarii.

Omul pân' nu pătimeşte, nu se mai înţelepţeşte.