Caută în folclor: oameni

Oameni buni, nu luaţi totul la inimă... inima nu-i magazie.

Oamenii se trezesc din cauza lui! !!!cine-i??

Raspuns: Ceasul sau cocosul

Oamenii mari nu s-au considerat niciodata mari,
oamenii mici nu s-au considerat niciodata mici.

Oamenii sufla in lumanarile altora, doar ca sa fie vazuta mica lor luminita.

Oamenii nu pot fi judecati dupa ceea ce spun altii despre ei, dar iti poti face o parere destul de corecta despre ei daca ii asculti ce spun ei despre altii.

Oamenii numără greşelile celor care i-au făcut să aştepte.

Oamenii se tem de timp, şi timpul se teme de piramide.

Oamenii se câştigă cu blândeţea.

Oamenii nu se măsoară cu cotul.

Oamenii dorm bine la hanul “hotărârii”.

Oamenii se cunosc după ochi.

Oamenii în sat nu întreabă de casa frumosului, dar de-a mintiosului.

Oamenii buni te învaţă să duci apă şi cu ciurul.

Oamenii cu ştiinţă de carte sunt păsărele cu ciocul de fier.

Oamenii cei buni te-or învăţa să duci apă şi cu ciurul.

Oamenii nobili îşi apără onoarea şi nu viaţa; se tem de vicii şi nu de inamici; caută să satisfacă cerinţele altora fără să se gândească la interesele personale.

Florița din codru

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...

Voinicul cel cu cartea în mână născut

A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...

Greuceanu

A fost odată ca niciodată

Era un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer.

Trimise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea...

Sunt două feluri de cărturari: unii sunt oameni cu adevărat, alţii sunt oameni mici; oameni învăţaţi ca să cunoască, oameni mici ca să fie cunoscuţi.