Caută în folclor: muncit
Omul muncitor își face iarna car și vara sanie.
Omul muncitor e ca un pom roditor.
Un muncitor slab va da vina pe instrumentele sale.
Cine-i harnic, muncitor,
Pe tarla si pe ogor,
Pentru hrana tuturor?
Raspuns: Cooperatorul
E facut de muncitori
Si traieste pe ogor;
Toata ziua el munceste,
Urla de te-nebuneste.
Raspuns: tractorul
Ion cel Sărac și Zâna Lacului
Cică au fost undeva într-o ţară un om şi o femeie, şi cât au trăit au tot argăţit pe la boieri. Dar din munca lor nu se alegeau cu nimic. De slujeau pe haine, se ponoseau, de slujeau pe bani, se cheltuiau, de...
Un creștin s-a-nvrednicit, După cât a fost muncit
Un creștin s-a-nvrednicit,
După cât a fost muncit,
Din strânsura sa frumoasă,
Să ne-ntindă nouă masă...
Și-a dat tot în asta seară,
De cerut n-a vrut sa ceară,
Fără numai o colindă
La colacul prins în grindă,
La coconi și la...
Pământul nu leneveşte dacă este muncit.
Pesmetul muncit este mai dulce decât cozonacul furat.
Pentru un ban furat pierzi o mie din cei munciţi.
De muncit nu cade coada nimănui.
Banul muncit nu se pierde.
Banul muncit nu se prăpădeşte.
Zâna apelor
Pe vremile pe când era iobăgia cea grea, trăia un om sărac într-o colibă din pădurea domnească, căci era păzitor la pădurea aceea.
Odată a mers domnul la pădure și, părându-i-se că pădurarul ar fi dat cuiva lemne fără slobozenie...
Cei trei fraţi împăraţi
A fost odată un biet om sărac. El avea femeie şi trei copilaşi. Lucra bietul om de da pe brânci, zi şi noapte, orice şi pe unde găsea, şi două în tei nu putea lega şi el. Bieţii copilaşi erau mai mult flămânzi decât...
Dănilă Prepeleac
Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el...
Florița din codru
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.
În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...
Făt-Frumos cel rătăcit
A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să...
Povestea lui Stan Pățitul
Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute.
Și, ca băiat...















