Caută în folclor: marea

Marea este ca un bazin de înot pentru cel care nu se teme de înec.

Marea are o sete enormă şi un apetit de nestăvilit.

Marea linistita nu formeaza marinari iscusiti.

Marea nu refuză niciun râu.

Marea e mare pentru că nu desconsideră râuleţele mici.

Marea că e mare şi încă are fund, dar inima omului!

Citinele, citioară dragă, Ler

Vine marea turburată
Dar pe mare ce-mi venea?
Un cerb mare care 'noata;
În vârful cornițelor,


Citinele, citioară dragă, Ler
Vine marea turburată
Dar pe mare ce-mi venea?
Purtând leagăn de mătase....

Întrebarea, trece marea.

Un om trebuie sa treaca marea rosie. Cum face?

Raspuns: Mananca rosia

Descântec de joimăriţe

O purces N.
Care-i apără Rusaliile,
Pe cale,
Pe cărare
Şi la mijloc de cale
Cu Rusaliile întâlnitu-s-o,
În faţa lui izbitu-s-o,
Mâinile dămblăgitu-i-a,
Vinele la picioare zgârcitu-i-o,
Pieptul în sus...

Trece monstrul marea
Cu parul alb ca sarea.

Raspuns: norul

Făt-Frumos din lacrimă

În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat...

Vine marea cât de mare

Dar de mare țărmuri n-are
Asta-i sara de Crăciun.

Dar de lină țărmuri mână
Dar de tot cine-o adună
Asta-i sara de Crăciun.

O adună un bour sur
Cu cornile de taur
Asta-i sara de Crăciun.

Da-n coarne ce...

Răbdarea trece marea.

A fost scuipat capul unui peşte şi el a spus: “Marea întreagă nu a putut să mă spele! ”

Cu o scânteie vrea să aprindă marea.

Cu darul treci marea!

Sa nu ne măgulească patru lucruri: prea marea familiaritate a prinţilor, mângâierile femeilor, râsul vrăjmaşilor noştri şi căldura iernii, căci toate aceste patru lucruri sunt de scurtă durată.

Nu poţi să goleşti marea cu o scoică.

Zece mii de râuri se adună în mare, dar marea nu este plină niciodată.