Caută în folclor: mara

Cat ii Maramurasu:

Cat ii Maramurasu,
nu-i cocon ca eu si tu.

Cate flori pe Iza-n sus,
tate cu mandra le-om pus.

Cate le-om pus pana-n pranz,
tate radacini or prins.

Cate le-om pus pana-n sara,
or iesit, dar s-or uscara...

Lirică de înstrăinare: Foaie verde mărăcine

Foaie verde maracine
Aoileu, frate peline,
Amarata-i frunza-n tine,
Ca si inimioara-n mine;
inimioara ca la mine
Nu mai da, doamne, pe lume.
Caci destul mi-ai dat-o mie
Din mica copilarie;...

Dintr-un mărăcine iese un trandafir şi adesea dintr-un trandafir iese un mărăcine.

Cei mai frumoşi ghiocei prin mărăcini se găsesc.

Descântec pe ursită: Descântecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu...

Descântec pe ursită:

(se rostește de nouă ori în șir)

Descântecul de la mine,
Leacul de la Dumnezeu.
A plecat N.
De la casa lui,
De la masa lui,
Sănătos,
Voios,
Și-a luat-o pe cale,
Pe cărare.
Când a fost la miez de miez de...

Plugușorul satiric: Frunză verde de mărar, Bună seara gospodari

Plugușorul satiric:

Frunză verde de mărar,
Bună seara gospodari.
Gospodari și gospodine
Și voi domnișoare fine.

De dormiți, de nu dormiți,
Va rugăm să vă treziți.
Dați urechea la fereastră
Și-ascultați urarea noastră.

Noi...

Lirica de dragoste si dor

Dorul:

Frunza verde maracine,
Nimic se prinde de mine!
De cand dorul m-a lovit
Mintile mi-au ratacit;
De cand dorul m-a cuprins,
Sufletul mi s-a aprins!
Sui in deal, cobor in vale
Si-mi pierd ziua tot...

Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei

A fost odată un împărat şi o împărăteasă. Amândoi erau oameni de treabă şi frumoşi. Ei se iubeau, nevoie mare! Dară erau tot mâhniţi şi amărâţi că nu făceau copii. Toate leacurile ce luase împărăteasa...

Poveste țărănească

A fost odată un împărat. El avea trei feciori. Când fu la ceasul morții, își chemă feciorii și le zise:

– Feții mei, sunt cu sufletul la gură, precum mă vedeți; un lucru numai vă cei: în cele trei nopți după înmormântarea...

Crăciun și sfințenie-n Maramureș

Luminată și plină de încărcătură duhovnicească sărbătoarea Nașterii Domnului aduce în fiecare an sfânta bucurie a reîntâlnirii cu Pruncul Iisus Izbăvitorul și Mântuitorul.

Chemare tainică pentru fiecare...

Frunză verde de mărar, Bună sara gospodari

Frunză verde de mărar
Bună sara gospodari
Gospodari și gospodine
Și voi domnișoare fine

De dormiți, de nu dormiți,
Vă rugăm să vă treziți
Dați urechea la fereastră
Și-ascultați urarea noastră

Zurgălăi și clopoțăi
Încă o roată măi...

Îi dai măgarului smochine, el se duce să mănânce mărăcine.

Unii oameni mănâncă pui; alţii cad în mărăcini în timp ce încearcă să prindă puii.

Cantecul miresei:

-Cand se impleteste cununa:

Boii pasc la iarba verde
Mirele-n zadar nu sede
El cu mana flori aduna
Marioarei de cununa.

-Cand se impleteste parul:

Copila din doi parinti
La ce focul te mariti?
Stii ca socrul...

Caloian: Caloiene, iene

Caloian:

Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n ceri la Dumnezeu
Ca să plouă tot mereu,
Zilele și nopțile
Să dea drumul roadelor,
Ca să fie-mbelșugată,
Roadele, noroadele,
Țara toată,
Lumea toată.

Caloiene, iene,
Caloiene,...

Balada

Kira Kiralina:

În vadul Brailii,
'n scursul Dunarii,
printre caicele,
mai in jos de schele,
'carca-mi-se, -ncarca
doua-trei sandale,
noua galioane1).

Dar ce mi se-ncarca?
Fir si ibrisin
cu postav d-al bun.
Si cine...

Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat

A fost odată un flăcăiandru sărman de părinţi. El argăţea pe la unii şi pe la alţii ca să-şi câştige hrana vieţii. Şi fiindcă avea darul de a fi curăţel, toţi flăcăii din sat îl...

Doi feți cu stea în frunte

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă, și în lumea asta era un păcurar bătrân și o păcurăriță, care aveau trei fete: Ana, Stana...

Fata cu pieze rele

A fost odată ca niciodată etc.

A fost odată un împărat. El avea doisprezece feciori. Când se punea la masă, copiii stau împrejuru-i cunună deplină. El era totdauna cu voie-bună, fiindcă vedea că trebile îi merg strună....

Fata de împărat și fiul văduvei

A fost odată un împărat. El avea doisprezece feciori. Când se punea la masă, copiii stau împrejuru-i cunună deplină. El era totdauna cu voie-bună, fiindcă vedea că trebile îi merg strună.

Împărații, vecinii...