Caută în folclor: mangaie
Departe, departe...
Departe, departe
Sub castanii din via părăsită, mai mulţi copilaşi, în cămăşi albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, şi povesteam.
O fetiţă îmi sorbea cuvintele, dând într-o...
Cu o mana te mangaie, cu alta te zgarie.
Poveste
O, poveşti, poveşti… lumea toată este o poveste, căci ce-a fost odată ca niciodată o fi fost ca şi astăzi, şi ce este astăzi va fi odată ca niciodată.
Câte focuri, câte lumânări şi câte văpaiţe n-ai ars, poveste, şi toate s-au stins,...
Oricine mângâie scorpioni cu mâna compasiunii îşi primeşte pedeapsa.
Secretul mângâierii este amintirea.
Tigrul se îmblânzeşte cu mângâieri, nu cu băţul.
Cu cuvântul te mângâie, dar cu gândul te sfredeleşte.
Zgârcitul se bucură luând, iar darnicul se mângâie dând.
Nădejdea este mângâierea oamenilor.
Nu dărui aur, dăruieşte mângâieri.
Nu te încrede într-un prinţ, calmului mării, mângâierii femeii sau curajului unui cal.
A venit şi-aici Crăciunul, Să ne mângâie surghiunul
A venit şi-aici Crăciunul
Să ne mângâie surghiunul
Cade albă nea
Peste viaţa mea
Peste suflet ninge
Cade albă nea
Peste viaţa mea
Care-aici se stinge.
Steaua prinde să lucească
Peste ieslea-mpărătească
Şi din nou trei magi
Varsă din...
Dormi, dormi, dormi copile sfânt
Mii de heruvimi și de serafimi
Te slavesc în cor
Copil mângâietor
Dormi, dormi, dormi copile sfânt
Îngeri zboară spre cer cântănd,
Și ruga lor se-nalță lin
Spre-a lui Dumnezeu lăcaș divin.
Lirica de înstrăinare: Foaie verde maghiran
Foaie verde maghiran
Ma trudesc neica de-un an
Sa fac pelinul zahar.
Dar, al naibii, tot amar
Amar, neica, amar draga,
Amarat o viata-ntreaga
Amarat ca mine nu-i
Decat puiul cucului
Cand il...
Descântec de săgetătură
Plecat-au nouă fete fecioare
Pe cale, pe cărare.
Și-ntr-o mândră vale,
La mijloc de cale,
Maică Domnului le-a întâlnit
Și din carul ei de aur astfel le-a grăit: ,,Unde mergeți pe răcoare,
Voi, nouă fete...
Pipăruş-Petru şi Florea-Înflorit
A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adică bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat...
Cei doi băieți părăsiți
Era un om, căruia i-a fost murit femeia cea dintâi, şi i-au rămas de la dânsa un băiat şi o copilă; dară pentru că era încă tânăr, s-a însurat de-a doua oară şi şi-a luat o muiere, pe care o iubea foarte. Această maştie...















