Caută în folclor: lingura

Lingura goală zgârâie gura!

Lingura mare strică gura, dar drege faţa.

Descântec de făcătură: Hăi Rujană roșie, Cu buzele galbene...

Descântec de făcătură:

Luăm cămașa femeii bolnave și să avem la îndemână un mai cu ajutorul căruia se bat hainele la spălat, o săcure, o seceră și o lingură, și începem a zice:

Hăi Rujană roșie,
Cu buzele galbene.
La (cutare) nu veni:...

Cu lingura ii da dulceata si cu coada ii scoate ochii.

Dai in gura cu lingura, cu coada scoti ochii.

De ma rugam de o vaca stearpa si tot imi dadea o lingura de lapte.

La un car de învăţătură e bună şi o lingură de minte.

Florița din codru

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...

Roman Năzdrăvan

(de Nicolae Filimon)

A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar povesti; cînd să potcovea purecele cu nouă sute nouăzeci și nouă oca de fier, și tot da cu spatele de cer; linguriță scurtă pe gura cui n-ascultă.

A...

O lingură de supă e mai de preţ pentru flămând decât o oală întreagă pentru cel sătul.

De la lingură la gură, e drum lung.

Nu duci la gură lingura goală.

Cine mănâncă pilaf cu lingura altuia, îşi frige gura.

Nu orice lingură poate să fie polonic, nu orice munte – Ararat.

Cărând câte-o lingură din mare, apa nu se-mpuţinează.

Cu lingura, îngrămădeşte; cu polonicul, risipeşte.

Se vâră, ca lingura, în orice oală.

O lingură nu cunoaşte gustul supei şi niciun prost învăţat - gustul înţelepciunii.

De s-ar mânca frumuseţea cu lingura şi tot nu s-ar sătura nimeni de ea.

Cu lingura dă şi cu coada scoate ochii.