Caută în folclor: jocurile

Jocurile de noroc duc la jaf; desfrâul la crimă.

De lupul batran si cainii isi bat joc.

De sambata sa stii unde va fi duminica joc.

Descântec de săgetătură: A purces Pe cale, pe cărare

Descântec de săgetătură:

A purces N.
Pe cale, pe cărare,
Gras și frumos,
Tare și voios.
La mijloc de cale întâlnitu-l-a
Leul cu leoaica,
Zmeul cu zmeoaica,
Rodie Doamna cu toate fetele
Și toate nevestele
Și a zis să le cânt...

Sărbătoarea de Ignat - tăierea porcului

Sărbătoare de Ignat - tăierea porcului

În vechiul Egipt, deși porcul era considerat un animal dezgustător, oamenii îl jertfeau și îl mâncau, ritual în cinstea zeului Osiris, într-o anume zi din an.

După multe milenii de la atestarea...

Cel ce participa la jocuri de noroc se jefuieste singur.

Jocul caprei: Foaie verde și-o alună Bună ziua, ziua bună...

Jocul caprei:

Foaie verde și-o alună
Bună ziua, ziua bună
Ia deschideți porțile
Să intre căprițele
Ța, ța, ța, căpriță ța
Nu te da nu te lăsa
Ța, ța, ța, căpriță ța
Capra noastră-i cu mărgei
Cu cercei cu catifeli
Joacă vesel...

Jocul caprei în folclorul românesc

Jocul caprei

În folclorul românesc, capra este considerata de români ca animalul care da semne dacă vremea va fi bună sau rea.

Jocul caprei, obicei popular românesc, practicat în seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorârea, bocirea,...

Nu se face joc fără cântec.

Dacă vrea starostele satului, şi ologul, şi orbul se prind în joc.

Nu e greu să joci, e greu să te opreşti din joc.

Dacă eşti hotărât să joci, ţine cont de trei lucruri înainte de a începe: regulile jocului, miza şi ieşirea din joc.

La masa de joc nu ai nici tată, nici fraţi.

Jocul de noroc e mama minciunilor şi a sperjurului.

De vrei să mănânci pâine, nu-ţi bate joc de tărâţe.

După joc, şi regele, şi pionul merg în aceeaşi cutie.

De lupul bătrân câinii îşi bat joc.

Hoţul îşi bate joc de cinste, dar la nevoie o cerşeşte.

De lucru e lenoasă, la joc nu are soaţă.

Jocul îi e plăcut, dar de lucru-i cam uituc.