Caută în folclor: inghitit

A dispărut de parcă l-a înghițit pământul.

Nu fi dulce ca să nu fii înghiţit, dar nici amar ca să fii aruncat din gură.

Viţelul care aleargă înaintea vacii este înghiţit de lup.

A fost odată o soacră bună, dar lupul a înghiţit-o.

Vorba trebuie de şapte ori înghiţită.

A înghiţit un ac şi a scos un fier de plug.

Câte îmbucături, atâtea înghiţituri.

Doina

Olteanul:

Asta vara am varat
Colo-n muntele cel nalt,
Cu luna, cu soarele
Si cu caprioarele,
Ca din nastere-s muntean,
Iar din botez sunt oltean.
Caprioare surioare,
Sculati in doua picioare,
Roadeti poala codrului...

Prâslea cel voinic şi merele de aur

Era odată un împărat puternic şi mare şi avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori şi meşteşugită nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei...

Tei Legănat

Erau odată, cică, un moşneag şi o babă. Copii nu avusese, şi-aşa ar fi voit să aibă, de se dădeau în vânt după ei. Baba mai ales, veşnic se ruga lui Dumnezeu să se milostivească cu ea şi să-i dăruiască un copil. Dumnezeu ştie, însă,...

Punguţa cu doi bani

Era odată o babă și un moșneag. Baba avea o găină, și moșneagul un cucoș; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi și baba mânca o mulțime de ouă; iar moșneagului nu-i da nici unul. Moșneagul într-o zi perdu...

Daca cei ce traiesc in tari comuniste ar avea sa manance cat au de inghitit, ar duce-o mult mai bine.