Caută în folclor: indoi

Îndoieli profunde, înţelepciune profundă; îndoieli mici, puţină înţelepciune.

Îndoiala este începutul înțelepciunii.

Cine are bani mulţi este, fără îndoială, fericit; cine are mult orez este, fără îndoială, fericit, dar cine nu are nimic poate dormi liniştit.

Dacă te foloseşti de un om, nu trebuie să te îndoieşti de el; dacă te îndoieşti de el, nu trebuie să-l foloseşti.

Unde este îndoială, acolo este libertate.

Cel care nu are nici o îndoială, nu ştie nimic.

Cine bea pe datorie se imbata indoit.

Darul dat la vreme este dar indoit.

Lemnul care se indoieste este mai bun decat cel care se rupe.

Lucrul la timp dăruit preţuieşte îndoit.

Fata cu pieze rele

A fost odată ca niciodată etc.

A fost odată un împărat. El avea doisprezece feciori. Când se punea la masă, copiii stau împrejuru-i cunună deplină. El era totdauna cu voie-bună, fiindcă vedea că trebile îi merg strună....

Fata de împărat și fiul văduvei

A fost odată un împărat. El avea doisprezece feciori. Când se punea la masă, copiii stau împrejuru-i cunună deplină. El era totdauna cu voie-bună, fiindcă vedea că trebile îi merg strună.

Împărații, vecinii...

Palatul de cleștar

Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.

Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...

Darul la timp daruit pretuieste îndoit.

Poţi să spargi un bambus, dar nu poţi să-l îndoi.

Un spate nu se rupe de la îndoire.

Să nu-ţi fie frică să te îndoi un pic, te vei îndrepta mai drept.

Fereştete de cei cu firea indoielnică!

Lucrul la timp făcut preţuieşte îndoit.

Lemnul care se îndoieşte e mai bun decât cel care se rupe.