Caută în folclor: impart

Cine imparte parte-si face.

Cine împarte, parte își face.

Cel care face împărţeala, se alege cu cea mai bună parte.

Încă n-a pus capcana şi împarte carnea.

Norocul nu împarte cu oborocul, ci unora varsă, iar altora nici pică.

La micul dejun, fii egoist, prânzul împarte-l cu prietenul, iar cina dă-o duşmanilor.

Oricine îţi impartăşeşte o bârfă este mereu gata să bârfească despre tine.

Gustul este ca un fund, împărţit în două.

Trei catei se bat pe-un os,
Unul pleaca mofturos.
Cine-mi spune cu frumosul
Citi impart acum osul?

Raspuns: Doi catei

Doi oameni bogați

Domnului nostru
Precum s-au rugat
Dumnezeu le-a dat
Masa, ceastă masă

În mijloc de casă
Și-n mijloc de masă
Măru-i înflorit
Cu mere de-argint.
Doi îngeri din ceri

Jos se cobora,
Mere culegea,
Și-n rai...

Caloian: Caloiene, iene

Caloian:

Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n ceri la Dumnezeu
Ca să plouă tot mereu,
Zilele și nopțile
Să dea drumul roadelor,
Ca să fie-mbelșugată,
Roadele, noroadele,
Țara toată,
Lumea toată.

Caloiene, iene,
Caloiene,...

Greuceanu

A fost odată ca niciodată

Era un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer.

Trimise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea...

Tinerețe fără de bătrânețe și viață fără de moarte

A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se...

Florița din codru

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...

George cel viteaz

A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ei în căsătorie și nu putură face și ei măcar o stârpitură de copil. În cele de pe urmă, împăratul porunci împărătesei soției lui, că dacă într-un an de zile de aci...

Ileana cea șireată

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie și mai frumoasă, iar cea mai tânără Ileana atâta de frumoasă încât...

Omul de flori cu barba de mătasă sau povestea lui Făt-Frumos

A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar mai povesti, cînd lupii beau tutun și urșii făceau săpun, de-și ungeau femeile fețele și uncheșii bărbile.

A fost odată un...

Palatul de cleștar

Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.

Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...

Pasărea măiastră

A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor din împărăţia lui, a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate şi cu...

Soacra cu trei nurori

(de Ion Creangă)

Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte.

O răzeşie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite şi...