Caută în folclor: descantecul

41 rezultate

Descântecul greierului: Bună dimineața, pârcălabule

Descântecul greierului

Dacă intră greierele în urechea cuiva, trebuie să spună anumite cuvinte de nouă ori, la nouă bozii; pe opt le crestează şi pe a noua o taie de tot:

Bună dimineaţa, pârcălabule,
Mulţumim dumitale (şi spun numele...

Vrăji și descântece Româneşti

Vrajă de facere de dragoste în 3 etape

1) Fata care voiește să-și facă de dragoste, se duce mai întâi sâmbătă seara în scăpătatul soarelui și ia apa din fântână într-o oală sau sticlă curată. Ajunsă la fântână zice versurile primei părți a...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de desfăcătură: Hăi vacă neagră, Hăi duh necurat...

Descântec de desfăcătură:

Făcătura este o boală produsă din pricina farmecelor, făcută, în special, de femei vrăjitoare. Se arată mai ales în forma unor bube, ce se ivesc pe față, mâini, piept și picioare în număr foarte mare. Făcătura se...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de Pează

Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de sănătate

Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de îndesoare: Îndesoare prin foame, Îndesoare prin sete...

Descântec de îndesoare:


Dacă cuiva îi este rău și are scaun prea des, atunci trebuie să-i descântăm de îndesoare. Mergem la Cernișoară și aducem nouă pietricele albe curate și luăm apă de trei ori din trei locuri, mergând pe apă în sus, și de...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de spurcat: Tu spurcat, Tu necurat...

Descântec de spurcat:

Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de Muma Pădurii: M-am sculat marţi dimineaţa,...

Descântec de Muma Pădurii:

M-am sculat marţi dimineaţa,
Bună, sănătoasă,
Grasă şi frumoasă,
M-am uitat să văd Soare răsărind
Şi-am văzut Muma Pădurii viind,
Ca o iapă nechezând,
Ca o scroafă gâfâind.
Şi cum a venit, cu gura m-a luat...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de sfinte

Bună ziua, rachiu mare,
Domn mare,
C-a plecat N.
Pe câmpul ăl mare
Spre soare-răsare,
S-a-ntâlnit cu sfintele-n cale,
În braţe l-a luat,
Peste căruţă l-a aruncat,
Sângele i-a sorbit,
Puterea i-a sfârşit....

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de zâne

Potolesc aruncătura,
Potolesc şi făcătura,
Aruncătura cea mare,
Făcătura din cărare,
Făcătura de bărbat,
Făcătura de femeie,
Făcătura de vădană
Şi făcătura de fată.
Toate aruncăturile,
Toate făcăturile
Şi...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de matrice (cu untură râncedă și un cuțit)

Descântec de matrice:

- Se ia untură râncedă, veche de mai multi ani, și aceea se pune într-un vas.
- Apoi, cu un cuțit de șatră, închegător și barem cu doua tăișuri, la care cuțit e de lipsa să fie ceva parte făcută din aramă, ținându-le în...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de deochi: Sub o salcie răsădită

Descântec de deochi:

Descântătoarea ia mai întâi noua cărbuni aprinși și-i aruncă într-un vas cu apă ne-nceputa; după aceea, ia noua bucățele de fier de găsit sau trei frigări, le leagă pe toate la un loc cu o brățară de coasă, le pune la...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de gâlci

(se spune descântecul și se freacă gâlcile)

Erau 10 soldați,
Au plecat la armată,
Au plecat 10 și au venit 9,
au plecat 9 și au venit 8,
Au plecat 8 și au venit 7,
Au plecat 7 și au venit 6,
Au plecat 6 și au...

Vrăji și descântece Româneşti