Caută în folclor: descantat

33 rezultate

Descântec de iele

Apuca N.
Pe cale,
Pe cărare,
Se-ntâlnia cu nouă fete mari în cale,
Nouă flăcăi,
Nouă şoimani,
Nouă fete mari,
Nouă şoimane.
Şoimanii
Cu steagurili ridicate
Şi steagurili în capul lui N.
Le-a azvârlit,
În...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de ursită: Hai, vacă roşă, că eu te henesc

Descântec de ursită:

Descântătoarea ține în mâna un șomultoc legat, în care se află o săgeată făcută din nouă ace de la o vădană, voz de rug și lemn de răchită, legate toate cu sbici de la cai; mai ține în mână și secerea și cuțitul, iar în...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de desfăcătură: Du-te duh negru și necurat,...

Descântec de desfăcătură:

Luăm apă într-o oală de pământ și strângem: fuse, seceri, cuțite, ace, foarfeci, un sucitor, cămașa și poalele femeii care este bolnavă, și aruncând cărbuni încinși în oală, zicem:

Du-te duh negru și necurat,...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec pentru scoaterea dracului din baltă

Se ia o vergea de sânger, se merge seara la balta din apropierea unei fântâni. Cu descântătoarea trebuie să fie şi fata care vrea să cheme pe Dracul. Cu vergeaua se bate balta de 9 ori:

Să ieşi...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de Pează

Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de ursită pentru naşterile întârziate

Descântătoarea ia un topor, merge mai întâi spre răsărit, în unghiul casei de către icoane, şi făcânt cruce cu toporul zice:

Ho! vacă roşă,
Poroşă!
Ho! vacă neagră,
Poneagră,
Nu te...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de deochi pentru lehuză şi nou-născut

Descântătoarea îşi face cruce, lehuza făcând întocmai ca ea de trei ori, apoi suflă peste ea şi zice:

Nu suflai sufletu,
Numai suflai deochietu,
Din creierii capului,
Din zgârcele...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de Muma Pădurii: Copii cărora li se fură somul...

Descântec de Muma Pădurii:

Copii cărora li se fură somul sunt descântaţi la uşă cu toporul în apă neîncepută, cu lumânărică şi lemn de alun:

Tu Muma Pădurii,
Tu Păduroiule,
Cu vacele vii,
Cu vacele să te duci,
De la N. să fugi....

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de Muma Pădurii (cu buruiana Muma Pădurii)

Descântec de Muma Pădurii:

În fereşti la N. cine şade?
Sfântu Spiridon,
Cu puşca,
Cu sabia,
Păzea şi străjuia după N.
De leu cu leoaica,
De Dracul cu Drăcoaica,
De Pădurarul cu Păduroaica,
De Muma Pădurii,
Din plecatul...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de mâncătura și deochi

Apuca N.
Pe cale,
Pe cărare,
Țipând
Și văicărind
Și nimeni nu-l auzea
Și nimeni nu-l plângea,
Doar Maica Domnului ce făcea?
Picioare de ceară
La scară de aur punea
Și jos se scobora,
La nouă...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de deochi: Sub o salcie răsădită

Descântec de deochi:

Descântătoarea ia mai întâi noua cărbuni aprinși și-i aruncă într-un vas cu apă ne-nceputa; după aceea, ia noua bucățele de fier de găsit sau trei frigări, le leagă pe toate la un loc cu o brățară de coasă, le pune la...

Vrăji și descântece Româneşti

George cel viteaz

A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ei în căsătorie și nu putură face și ei măcar o stârpitură de copil. În cele de pe urmă, împăratul porunci împărătesei soției lui, că dacă într-un an de zile de aci...

Basme Româneşti

Voinicul cel cu cartea în mână născut

A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...

Basme Româneşti

Înşir-te mărgăritari

A fost odată un fecior de boier mare, şi după ce cutreierase ţările, răzbătând prin toate unghiurile, se întorcea la moşia sa. Şi trecând printr-o cânepişte, văzu trei fete ce munceau la cânepă. El îşi căuta de drum în...

Basme Româneşti