Caută în folclor: descanta

74 rezultate

Descântec de iele

Apuca N.
Pe cale,
Pe cărare,
Se-ntâlnia cu nouă fete mari în cale,
Nouă flăcăi,
Nouă şoimani,
Nouă fete mari,
Nouă şoimane.
Şoimanii
Cu steagurili ridicate
Şi steagurili în capul lui N.
Le-a azvârlit,
În...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de Samcă

A purces pe cale, pe cărare, N.
Când, la jumătate cale,
L-a întâlnit o Samcă cu patru picioare,
Cu păr de urs îmbrăcată până în pământ.
Bine l-a întâlnit,
Trupul i-a schimonosit,
Pieptul i-a stricat,
Ochii i-a...

Vrăji și descântece Româneşti

Păzeşte găinile când vezi că le descântă vulpea.

Proverbe și zicători Româneşti

Descântec de dragoste: Tu laurule, Balaurule

Descântec de dragoste:

Tu laurule, Balaurule,
Cum te beau toți băieții de friguri
Tote fetele,
Toate nevestele,
Și mi-i tontești,
Și mi-i cantești
Asa sa-mi tontești
Și sa-mi cantești (pe cutare);
Și cum plesnești
Și te vestejești...

Vrăji și descântece

Descântec de dragoste (cu apă neîncepută, busuioc și miere)

Descântec de dragoste

Se descânta cu apă neîncepută, cu stebla de busuioc și miere cununată, cu care se unge îndrăgostitul:

Mă sculai,
Mă spălai,
Mă pieptănai,
Mă spălai
Cu apă de plai,
Cu apă de năstrapă,
Cu o steblă de busuioc....

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de făcături: Duminecă dă dimineață mă sculai,...

Descântec de făcături:

Duminecă dă dimineață mă sculai,
Nici pă ochi nu mă spălai,
Pă potecă la răsărit apucai,
Pă potecă călcând
Și dragoste-adunând
Și-ncepui să plâng
Și să mă frâng
Dă făcături,
Dă dătături,
Dă fermecături....

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de desfăcătură: Du-te duh negru și necurat,...

Descântec de desfăcătură:

Luăm apă într-o oală de pământ și strângem: fuse, seceri, cuțite, ace, foarfeci, un sucitor, cămașa și poalele femeii care este bolnavă, și aruncând cărbuni încinși în oală, zicem:

Du-te duh negru și necurat,...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec pentru scoaterea dracului din baltă

Se ia o vergea de sânger, se merge seara la balta din apropierea unei fântâni. Cu descântătoarea trebuie să fie şi fata care vrea să cheme pe Dracul. Cu vergeaua se bate balta de 9 ori:

Să ieşi...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de Pează

Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de întors urma (folosind cămaşa femeii însărcinate)

Descântec de întors urma

Moaşa ia cămaşa femeii însărcinate căreia i s-au facut farmece de către o alta, vrând sa-i ia locul lângă bărbat, şi-i descântă întorcând-o încontinuu şi pe faţă şi pe dos:

Cine o fi făcut cu una,
Io-i întorc cu...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de ursită pentru naşterile întârziate

Descântătoarea ia un topor, merge mai întâi spre răsărit, în unghiul casei de către icoane, şi făcânt cruce cu toporul zice:

Ho! vacă roşă,
Poroşă!
Ho! vacă neagră,
Poneagră,
Nu te...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de deochi pentru lehuză şi nou-născut

Descântătoarea îşi face cruce, lehuza făcând întocmai ca ea de trei ori, apoi suflă peste ea şi zice:

Nu suflai sufletu,
Numai suflai deochietu,
Din creierii capului,
Din zgârcele...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de Muma Pădurii: Copii cărora li se fură somul...

Descântec de Muma Pădurii:

Copii cărora li se fură somul sunt descântaţi la uşă cu toporul în apă neîncepută, cu lumânărică şi lemn de alun:

Tu Muma Pădurii,
Tu Păduroiule,
Cu vacele vii,
Cu vacele să te duci,
De la N. să fugi....

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de Muma Pădurii: M-am sculat marţi dimineaţa,...

Descântec de Muma Pădurii:

M-am sculat marţi dimineaţa,
Bună, sănătoasă,
Grasă şi frumoasă,
M-am uitat să văd Soare răsărind
Şi-am văzut Muma Pădurii viind,
Ca o iapă nechezând,
Ca o scroafă gâfâind.
Şi cum a venit, cu gura m-a luat...

Vrăji și descântece Româneşti