Caută în folclor: considerat

Oamenii mari nu s-au considerat niciodata mari,
oamenii mici nu s-au considerat niciodata mici.

În satul fără păsări, liliacul e considerat pasăre.

Descântec de ursit: Lună, lună, Vârgolună...

Descântec de ursit:

Lună, lună,
Vârgolună,
Tu eşti mândră şi frumoasă,
Tu eşti a nopţii crăiasă.
Tu cal ai,
Dar frâu nu ai,
Na-ţi ţie brâul meu
Şi fă frâu calului tău,
Să mergi după ursitul meu.
De a fi de-aici din sat,
de-a fi...

Descântec împotriva Zburătorului

Se ia apă neîncepută şi se toarnă într-o căldare. Se iau apoi 9 feluri de plante şi se pun în căldare spunând:

Avrămeasă,
Cristineasă,
Leuştean
Şi odolean,
Mătrăgună,
Sânge de nouă fraţi,
Iarba...

Descântec de Muma Pădurii: Copii cărora li se fură somul...

Descântec de Muma Pădurii:

Copii cărora li se fură somul sunt descântaţi la uşă cu toporul în apă neîncepută, cu lumânărică şi lemn de alun:

Tu Muma Pădurii,
Tu Păduroiule,
Cu vacele vii,
Cu vacele să te duci,
De la N. să fugi....

Descântec de Muma Pădurii Tu, colţato, Ce vii aşa spăimântată...

Descântec de Muma Pădurii

Tu, colţato,
Ce vii aşa spăimântată
Şi despletită,
Aşa grozav de urâtă,
Că spăimântezi copiii,
Cu dinţii ca secerile?
Cu secerea te-oi înţepa,
CU tămâie de la Bobotează te-oi afuma
Şi în apă mare te-oi...

Descântec de Muma Pădurii: M-am sculat marţi dimineaţa,...

Descântec de Muma Pădurii:

M-am sculat marţi dimineaţa,
Bună, sănătoasă,
Grasă şi frumoasă,
M-am uitat să văd Soare răsărind
Şi-am văzut Muma Pădurii viind,
Ca o iapă nechezând,
Ca o scroafă gâfâind.
Şi cum a venit, cu gura m-a luat...

Descântec de Muma Pădurii: Tu Muma Pădurii, Tu urâto, Tu groaznico, Tu despletito

Descântec de Muma Pădurii

Tu Muma Pădurii,
Tu urâto,
Tu groaznico,
Tu despletito,
Fugi din faţa obrazului,
Din vârful nasului,
Din spate, din şele,
Din piele, de sub piele,
Din toate spasmurile tele,
Cu toate junghiurile...

Descântec de Muma Pădurii (cu o bucăţică de mămăligă)

Descântec de Muma Pădurii:

Mama ia copilul în braţe, cu o bucăţică de mămăligă iese în ogradă, rupe mămăliga în trei şi descântă de trei ori, aruncând spre pădure de fiecare dată câte o bucată:

Mama Pădurii,
Am trimis un semn la tine,...

Descântec de Muma Pădurii: Fugi, Mama Pădurii cu Păduroi

Descântec de Muma Pădurii:

Fugi,
Mama Pădurii cu Păduroi,
Strigoaică cu strigoi,
Moroaică cu moroi,
Duceți-vă în vai,
În corăbii,
Ca pe toate v-oi strângea,
În căpățâna de cane v-oi băga,
Pe N. nu l-ați mai speria,
Ca pe apă...

Descântec de Muma Pădurii (cu buruiana Muma Pădurii)

Descântec de Muma Pădurii:

În fereşti la N. cine şade?
Sfântu Spiridon,
Cu puşca,
Cu sabia,
Păzea şi străjuia după N.
De leu cu leoaica,
De Dracul cu Drăcoaica,
De Pădurarul cu Păduroaica,
De Muma Pădurii,
Din plecatul...

Descântec de Muma Pădurii (cu perie în tărâţe)

Descântec de Muma Pădurii:

Se descântă cu perie în tărâţe, cu care mai apoi se va afuma seara.

Leoaico,
Moroaico,
Colţato,
Zâmbato,
Despletito,
Muma Pădurii
De ziua,
De noapte,
Du-te la dealul ardealului,
Că copilul are...

Descântec de Muma Pădurii (cu o cârpă scoasă din spatele cămăşii)

Descântec de Muma Pădurii:

Se leagă într-o cârpă scoasă din spatele cămăşii câte puţin din: tămâie neagră, tămâie albă, piper, silitră, pucioasă, lulachiu, sare, şarpe din coiul armăsarului, căpăţână de şarpe tăiată cu para de argint de la...

Descantec de Muma Padurii (cu o mătură, foc, un topor şi o oală cu apă)

Descântec de Muma Pădurii:

Descântătoarea ia o mătură, foc, un topor şi o oală cu apă. Se aşează în pragul uşii de afară şi cât descânta se uita la un pom. Muma copilului şade la spatele ei. Se descântă numai când soarele e pe muchie, gata de...

Descântec pe ursită: Descântecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu...

Descântec pe ursită:

(se rostește de nouă ori în șir)

Descântecul de la mine,
Leacul de la Dumnezeu.
A plecat N.
De la casa lui,
De la masa lui,
Sănătos,
Voios,
Și-a luat-o pe cale,
Pe cărare.
Când a fost la miez de miez de...

Sărbătoarea de Ignat - tăierea porcului

Sărbătoare de Ignat - tăierea porcului

În vechiul Egipt, deși porcul era considerat un animal dezgustător, oamenii îl jertfeau și îl mâncau, ritual în cinstea zeului Osiris, într-o anume zi din an.

După multe milenii de la atestarea...

Sfântul Valentin - ziua îndrăgostiților

Există multe opinii cu privire la ziua de Sfântul Valentin. Unele consideră că numele vine de la un roman care a fost martirizat pe motiv că a refuzat să renunțe la religia creștină. Legenda spune că...

Mitul Babei Dochia - Babele

Mitul Babei Dochia este unul dintre cele mai vechi și importante mituri românești, acest mit fiind găsit în mai multe variante.

Una din variante denumita Traian și Dochia, povestește ca Dochia ar fi fost fiica...

Sărbătoarea celor 40 de Sfinți din Sevasta

Ziua de 9 martie este considerată ziua bărbaților, în aceasta zi se comemorează ziua în care au fost uciși cei 40 de mucenici din cetatea Sevastei, care au trăit pe vremea împăratului păgân Licinius,...

Jocul caprei în folclorul românesc

Jocul caprei

În folclorul românesc, capra este considerata de români ca animalul care da semne dacă vremea va fi bună sau rea.

Jocul caprei, obicei popular românesc, practicat în seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorârea, bocirea,...