Caută în folclor: caram

Când te bagi în praful de cărămidă, devii roşu.

Mica-i cat o caramida, Insa cine-o s-o deschida va gasi in ea ingropata o comoara adevarata Ce sa fie oare?

Raspuns: Cartea

Lirica de haiducie

Doina voiniceasca:

Frunza verde clocotici,
Haideti, frate, de pe-aici,
Ca nu-i bine la potici,
Frunza-n codru s-a rarit
Satele s-au inmultit,
Potirele s-au pornit!
Haideti iarna la stapan
Sa caram mereu la...

Cine aruncă un bulgăre de pământ, va fi lovit de o cărămidă.

Descântec de dragoste: Nu desemn chip de om,...

Descântec de dragoste:

Nu desemn chip de om,
Și desemn scrisu' meu,
Ursitu' meu
Ursat,
De Dumnezeu lăsat,
Care-o fi,
De unde-o fi,
Să vie să mă ia,
Că mi-a venit vremea
Și nu mai pot sta.
Să vie-ntins,
Ars,
La mine-acas';...

La lemne cioplind, caramidar nu te faci, nici mester de lemne lucrand la caramida.

Cutii rosii din pamint,
Le-asezam in zid la rind!

Raspuns: Caramizile

Din pamant e facuta, in apa moare, la foc se
intareste, dar nu e fiinta. Ghici ce e?

Raspuns: Caramida

Din pământ mă nasc,
În apă mor,
În aer mă veștejesc,
Și la foc ma veștejesc.

Răspuns: Cărămida

Făt-Frumos cu părul de aur

A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul....

Balaurul cel cu şapte capete

A fost odată într-o ţară un balaur mare, nevoie de cap. El avea şapte capete, trăia într-o groapă, şi se hrănea numai cu oameni. Când ieşea el la mâncare, toată lumea fugea, se închidea în case şi sta ascunsă până...

Hoțu împărat

A fost odată un împărat mare și puternic. Abia la vremea cărunteței dobândi și el un copil. Bucuria lui fu nespusă când se văzu și el tată, și toată împărăția lui fu veselă dinpreună cu dânsul, căci acest împărat era bun, drept și...

Chiar şi cel mai lung zid începe întotdeauna cu prima cărămidă.