Caută în folclor: cade

Cade boul, multe cutite ies.

Cade pe spate si-si frange nasul.

Cade omul avut, rămâne omul cu copii.

Cade de pe cal, se urcă pe măgar.

Stau A si B pe o creanga. A cade, B cade. Ce ramane pe creanga?

Raspuns: si

Ţugulea fiul unchiaşului şi al mătuşei

A fost odată un moş şi o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau, n-aveau sare; când aveau sare şi mălai, n-aveau legumă. Trăiau şi ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii,...

Când copilul cade, mama plânge; atunci când mama cade, copilul râde.

Lirica de dragoste si dor

Lena:

De-or cadea bobii in cinci,
Sa stii ca eu sunt pe-aici;
De-or cadea bobii in doi,
Sa stii ca sosesc la voi,
Sa ne iubim amandoi.
Iar de-a mai ramanea un,
Sa stii ca eu vin nebun
Pe-o prajina de...

Balaurul cel cu şapte capete

A fost odată într-o ţară un balaur mare, nevoie de cap. El avea şapte capete, trăia într-o groapă, şi se hrănea numai cu oameni. Când ieşea el la mâncare, toată lumea fugea, se închidea în case şi sta ascunsă până...

Ileana Simziana

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era...

Poveste țărănească

A fost odată un împărat. El avea trei feciori. Când fu la ceasul morții, își chemă feciorii și le zise:

– Feții mei, sunt cu sufletul la gură, precum mă vedeți; un lucru numai vă cei: în cele trei nopți după înmormântarea...

Tot ce-mi place, fac cum se cade; tot ce nu — din mâini îmi cade.

Când omul cade, îi piere și umbra.

Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.

Numai c-o lovitura copacul nu cade.

Să nu râdă frunza de sus când cade frunza de jos.

Piatra cu care dă lumea în tine cade departe.

Cine cade in garla nu se mai fereste de ploaie.

Copacul cel mare cand cade zdrobeste ierburile de pe langa el.

Copacul cel mare cand cade, toti se pun cu topoarele pe el.