Caută în folclor: bolnavului

Ce foloseşte bolnavului patul de aur?

Descântec de deochi (se spune suflându-se asupra bolnavului de trei ori)

Descântec de deochi:

Se spune descântecul suflându-se asupra bolnavului de trei ori:

Fugi, deochi, dintre ochi,
Fugi, deochetură,
Că te-ajunge vânt din gură.
Fugi, deochiat,
Că te-ajunge vânt turbat.
Fugi, deochi, dintre ochi,
Că...

Ochii bolnavului sunt aţintiţi asupra uşii.

Descântec de sperietură: Nouă țapi De la munte coborâră...

Descântec de sperietură:

Luăm o vărguță din mătura de mesteacăn, și ținând-o deasupra bolnavului, zicem:

Nouă țapi
De la munte coborâră,
Mânioși și înfricoșați
La (cutare) a strigat:
Nouă sperieți l-a apucat
Speriatu de ziuă,...

Descântec de strigoi (cu trei fire de busuioc şi un ou ouat de o găină neagră)

Descântec de strigoi:

Se iau trei fire de busuioc şi un ou ouat de o găină neagră într-o sâmbătă pe la asfinţitul soarelui şi se descântă la capul bolnavului de trei ori în trei zile succesive, şoptindu-i-se:

Un om mare, roşu,
Luă secure...

Descântec de joimăriţe

O purces N.
Care-i apără Rusaliile,
Pe cale,
Pe cărare
Şi la mijloc de cale
Cu Rusaliile întâlnitu-s-o,
În faţa lui izbitu-s-o,
Mâinile dămblăgitu-i-a,
Vinele la picioare zgârcitu-i-o,
Pieptul în sus...

Un medic adevărat nu ţine la viaţa sa mai mult decât la cea bolnavului.

Descântec de frigare: Sare focu' să stingă apa,...

Descântec de frigare:

Sare focu' să stingă apa,
Sare apa să stingă focu',
Sare la cutare
Și stinge pocităr'le,
Întâlnitur'le
Săgetătur'le
Dân mâni,
Dân schinare,
Dân chept,
Dân plămâi,
De su' plămâi,
Din băier'le inimii,
Din...

Descântec de soare sec (descântec de insolație)

Descântec de soare sec
(descântec de insolație)

Fugi, soare sec,
Că te-nec,
Cu apa te-nec,
Cu cuțâtu' te tai.
Ieși dîn capu' mieu,
Slăbește-mă dă toate durorilii,
Du-te-n pustietăți
Unde câine nu latră,
Unde cocoș nu cântă,
Pe...

Descântec de deochi: De-i de ochi deochiat, De bărbat, Curat, necurat, De nevastă,...

Descântec de deochi:

Luăm într-un vas curat apă curată, din care n-a băut nimeni, și n-am vorbit cu nimeni până ce am adus-o și aruncăm în ea, cu cuțitul, cărbuni înfocați, zicând cuvintele:

De-i de ochi deochiat,
De bărbat,
Curat,...

Descântec de asorit din Cernișoara: Fugi de soare, Că te-ajunge sfântu soare,...

Descântec de asorit:
(insolație)

Dacă cineva stă prea mult cu capul gol la soarele fierbinte, atunci capătă durere de cap și de pântece, și are scaun prea des, sau cum se zice: îi merge pântecele, semne învederate că-i asorit.

Atunci...

Descântec de sperietură: Hristos te-a botezat, Hristos te-a molitvit,...

Descântec de sperietură:

Când cineva se sperie de vreo vedenie, sau de altceva, atunci începe a tremura și a-i fi frig, ca și când ar avea friguri. Atunci luăm o cruce mică din lemn, și legăm un fuior de cânepă, apoi făcând cruci deasupra...

Descântec de șopârlariță: Șopârliță lungariță...

Descântec de șopârlariță:

Luăm miere de albine și zicem:

Șopârliță lungariță,
Fugi de la (cutare).
Să mergem, să fugim
Că iese neagra tomoiaga,
De sub pat:
Și ți-o tăia vinele,
Și ți-o seca rădăcinile.
În grumaz nu prinde,...

Descântec de vânt rău: Trecură Irod, Cu Irodiasa...

Descântec de vânt rău:

Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...