Descântec de ursit:
Marți seara la ora nouă, ieșind afară, să stai pe tăietorul pe care tai lemne (tocător) în așa fel încât să vezi turnul bisericii satului, și să zici:
Arde dealul Măgurii,
Ba nu arde dealul Măgurii
Ci arde turnu...
A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor din împărăţia lui, a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate şi cu...
Jocul caprei
În folclorul românesc, capra este considerata de români ca animalul care da semne dacă vremea va fi bună sau rea.
Jocul caprei, obicei popular românesc, practicat în seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorârea, bocirea,...
La curte la Tiligrad
Ziurel de ziuă
Este-un fecior de-mpărat
Tot roagă pa maică-sa
Să-i deie pa soru-sa
Dragul mamii, eu ți-oi da
Când mie face-mi-i
Pod de-arama pasta vama,
Pod de-argint pasta pământ.
El acele le-o catat,...
A fost odată un flăcăiandru sărman de părinţi. El argăţea pe la unii şi pe la alţii ca să-şi câştige hrana vieţii. Şi fiindcă avea darul de a fi curăţel, toţi flăcăii din sat îl...
A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...
Spațiul romanesc este bogat în tradiții și superstiții care au dăinuit de-a lungul timpului, ajungându-se la o simbioza intre credința ortodoxa și vechile ritualuri ale acestor locuri,...
Fetele care vor să se mărite iau nouă crenguţe de măr, le ard în foc la sobă sau cuptor şi, în momentul când ard, rostesc:
„Foc, focuţu’ meu,
Io-i durmi, tu nu durmi
Io-i somna, Tu nu somna...
Urătură de anul nou, care se ură în satul Cîrpeşti (spre sara Sfântului Vasile are o putere sacră)
aho, aho!
daţivă mai aproape –
şi ascultaţi urătura noastră,
azi e zi de anul nou,
azi e zi de sărbătoare,
azi e zi cu soare mare....
