Caută în folclor: vin

Vine-n grabă de la munte,
De sub crestele cărunte,
Printre pietre strălucește,
Mii de cântece doinește.

Răspuns: izvorul

Vine marea cât de mare

Dar de mare țărmuri n-are
Asta-i sara de Crăciun.

Dar de lină țărmuri mână
Dar de tot cine-o adună
Asta-i sara de Crăciun.

O adună un bour sur
Cu cornile de taur
Asta-i sara de Crăciun.

Da-n coarne ce...

Vinovatul totdeauna se teme.

Vinu-i capătul minţii: îmbată şi sfinţii.

Vinovatul plăteşe dinţii turcului.

Vinerea cine posteşte, e tare de ajutor pentru orice îşi pune în gând.

Vinu-i bun şi dulcişor, dar te vâră-n iarnă gol.

Vin ficiori de mari boeri, De pe Veta de ’mi-o cer...

Vin ficiori de mari boeri,
De pe Veta de ’mi-o cer
Ceru-mi oi şi ceru-mi boi,
Ceru-mi mii de miorele
Şi cincizeci de berbecei
Şi pe murgul bun din grajd
Părinţii rău s-au întristat
Veta rupse a grăi:
Nu gândiţi părinţi nimic
Da îmi daţi...

Vinul bun nu se-ncearca ci peste cap se da.

Vinul nu se face apa.

Vine mosul pe portita
Si iti scapa o cheita;
Vine luna si n-o ia,
Vin stelele si n-o ia,
Vine soarele si-o ia.

Raspuns: bruma

Vinul dezvăluie adevărul.

Vinul pe om nu-l omoară, dar ca pe un câine îl doboară.

Vinul intră, secretul iese.

Vinul s-alege pe gustate, fata – pe ruşinate.

Vinul intră, taina iese.

Vinul te îmbată, dar linguşirea te îmbată şi mai mult.

Vinul şi femeia îi corup şi pe cei mai cuminţi.

Vinul e una, beţia e alta.

Vinul este inocent, doar beţivul este vinovat.