Caută în folclor: urma

217 rezultate

Vrajă de facere de dragoste în 3 etape

1) Fata care voiește să-și facă de dragoste, se duce mai întâi sâmbătă seara în scăpătatul soarelui și ia apa din fântână într-o oală sau sticlă curată. Ajunsă la fântână zice versurile primei părți a...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec pentru strigarea ursitului: Tu ești foc, focșorul meu,...

Descântec pentru strigarea ursitului:

La ora nouă marți seara, cu o seceră părăsită, adună jarul de pe vatra cuptorului, zicând cuvintele de mai jos. Cu o lopățică de lemn, sapă pământul atâta timp cât ține descântecul; sau cu trei crenguțe de...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de desfăcătură: Du-te duh negru și necurat,...

Descântec de desfăcătură:

Luăm apă într-o oală de pământ și strângem: fuse, seceri, cuțite, ace, foarfeci, un sucitor, cămașa și poalele femeii care este bolnavă, și aruncând cărbuni încinși în oală, zicem:

Du-te duh negru și necurat,...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de desfăcătură: Hăi vacă neagră, Hăi duh necurat...

Descântec de desfăcătură:

Făcătura este o boală produsă din pricina farmecelor, făcută, în special, de femei vrăjitoare. Se arată mai ales în forma unor bube, ce se ivesc pe față, mâini, piept și picioare în număr foarte mare. Făcătura se...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică: Clocea șarpele...

Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică:

Căutăm o piele de nevăstuică și ținând-o în mână peste un vas cu apă curată din Cernișoară, zicem următoarele:

Clocea șarpele,
La Curături (Mădulari),
Pui nu scoate,
N-a putut face ciub,...

Vrăji și descântece Româneşti

Descântec de pocit/deochi: S-a luat (cutare), Pe cale, pe cărare...

Descântec de pocit (deochi)

Când îi curge omului sânge din nas, instantaneu, ori când omul își pierde puterea din mână ori din picior, atunci trebuie să-i descântăm de pocit. Descântecul este următorul:

S-a luat (cutare),
Pe cale, pe...

Vrăji și descântece Româneşti

Jocul caprei: Ţa, ţa, ţa! Căpriţă ţa!

Jocul caprei:

Ţa, ţa, ţa!
Căpriţă ţa!
Înainte dac-ai vrea
Înainte şi-napoi
C-aşa-i jocul caprei măi
Câte unul, câte doi
Câte douăzeci şi doi
Tu căpriţă cu peteală
Pune capul la podeală
Tu căpriţă cu hurmuz
Ia mai salt-odată-n sus...

Urături

Jienii

Rolurile sunt interpretate de 7 băieţi (2 din ei în travesti).

Personajele sunt următoarele:
- Anul Nou: îmbrăcat în mireasă cu tot ce presupune acest costum+ sabie. ;
- Anul Vechi: poartă costum naţional, bundiţă, cuşmă din...

Urături

Lumină, Sfântă Lumină!

Lumină, sfântă Lumină, de la Viflaim
Ai venit în astă lume veşnic să trăim.
Ai venit Sfântă Lumină pentru păcătoşi
Să ne duci în rai cu Tine; suntem bucuroşi! (bis)

Aprinde şi-n noi Lumina, ca să Te urmăm
Toată viaţa Sfânt Iisuse să Te...

Colinde

Plecarea magilor

Dacă magii au plecat
De la craiul fermecat
Steaua iar le-a răsărit
Drumul ei l-au urmărit.

Pân-a fost oprită sus
Unde s-a născut Iisus
Magii dorm, visând şi-aşteaptă
Răsplătirea lor cea dreaptă.

Colinde

Robii, Robii Domnului

Robii, robii Domnului
Lăudaţi numele Lui,
Aliluia
Cei, ce staţi în Casa Domnului
În curţile Lui, zicând:
Aliluia!

Lăudaţi pe Domnul
Că este bun Domnul,
Aliluia
Înălţaţi numele Domnului
Că este bun, zicând:
Aliluia!

Că pe...

Colinde

Urătură de anul nou, care se ura în satul Cîrpeşti

Urătură de anul nou, care se ură în satul Cîrpeşti (spre sara Sfântului Vasile are o putere sacră)

aho, aho!
­daţi­vă mai aproape –
şi ascultaţi urătura noastră,
azi e zi de anul nou,
azi e zi de sărbătoare,
azi e zi cu soare mare....

Urături

Mărțișorul este un semn că timpul frumos se apropie și că, în cele din urmă, natura se trezește la viață.

Maxime Româneşti despre primăvară