Caută în folclor: uita

Cerbul din Buznea: Verde foaie și-un dudău, Mare-i dealul la Bacău...

Cerbul din Buznea:

Verde foaie și-un dudău,
Mare-i dealul la Bacău,
Dar mai mare-i dorul meu,
Dorul meu si-al dumitale,
Merge singur pe cărare.

Pe cărarea lucioasă
Nimerii la altă casă
Unde bărbatul nu-i acasă,
Și bărbatu-i la...

Sărbătoarea celor 40 de Sfinți din Sevasta

Ziua de 9 martie este considerată ziua bărbaților, în aceasta zi se comemorează ziua în care au fost uciși cei 40 de mucenici din cetatea Sevastei, care au trăit pe vremea împăratului păgân Licinius,...

Sărbătoarea Floriilor sau Duminica Floriilor

Sărbătoarea de Florii

Sărbătoarea Floriilor sau Duminica Floriilor se sărbătorește în ultima duminica dinaintea Paștelui, semnificând sfârșitul postului și renașterea naturii la viață.

Din punct de vedere religios, Sărbătoarea Floriilor,...

Într-o sfântă Duminecă

R: Lerui, Doamne

Într-o sfânta Duminecă, într-o sfântă Duminecă,
Jadocii s-au manicat.
Țara-n pradă mi-o prădat-u; dar din țara ce o prădat?
Cheitale Raiului-u și razorle soarelui.
Și Raiu' s'a 'ntunecat-u,...

Buna dimineata, cinstiti socri mari,
Am venit la dumneavoastra vreo cativa militari.
Ce umblam, ce cautam
Indata sama ne dam.
Numai sa ne lasati cu binisorul
Ca sa va spunem tot adevarul,
Da'pana ce-om spune adevarul tot
Puteti pune...

Din an în an sosesc mereu La geam cu Moș Ajun

Din an în an sosesc mereu
La geam cu Moș Ajun,
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei străbun.

Azi cu strămoșii cânt în cor
Colindul sfânt și bun.
Tot moș era și-n vremea lor
Bătrânul Moș Crăciun.

E sărbătoare și e joc
În...

Colindul Colindelor (Adrian Paunescu)

Mai e vreme de colinde,
Se mai poate, se mai poate,
Dacă sufletul rămâne
Cel mai mare dintre toate.

Dar colinda din colinde,
N-are roluri, n-are mască,
Şi pe ea tot omul lumii
E chemat să o rostească.

Steaua, Sorcova şi Capra,...

Frunză verde de mărar, Bună sara gospodari

Frunză verde de mărar
Bună sara gospodari
Gospodari și gospodine
Și voi domnișoare fine

De dormiți, de nu dormiți,
Vă rugăm să vă treziți
Dați urechea la fereastră
Și-ascultați urarea noastră

Zurgălăi și clopoțăi
Încă o roată măi...

Ştiinţa are multe neajunsuri: boala ei este uitarea, nefericirea ei e minciuna, irosirea ei e răspândirea printre cei săraci cu duhul, iar cel mai mare cusur al ei e acela că nu este niciodată îndestulătoare.

Trecutul lesne e uitat.

Cioara a vrut să zboare ca potârnichea şi şi-a uitat şi zborul ei.

Ai plecat, te-am uitat.

Pe când nu aveai nimic, eram eu lângă tine. Acum ai de toate şi ai uitat de mine.

Este mult mai costisitoare răzbunarea decât uitarea ei.

Cartea deschisă e un creier care vorbeşte; închisă, un prieten care aşteaptă; uitată, un suflet care iartă; distrusă, o inimă care plânge.

Nu a trecut bine boala că a şi uitat de medic.

De când n-am văzut paraua, am uitat cum e turaua.

Descântec de dragoste în Ajunul Bobotezei

Fetele care vor să se mărite iau nouă crenguţe de măr, le ard în foc la sobă sau cuptor şi, în momentul când ard, rostesc:

„Foc, focuţu’ meu,
Io-i durmi, tu nu durmi
Io-i somna, Tu nu somna...

Descântec de deochi (stingând nouă cărbuni aprinși într-o cană cu apă magnetizată)

Descântec de deochi:
(stingând nouă cărbuni aprinși într-o cană cu apă magnetizată)

Cel mai des folosit este descântecul de deochi, când cel bolnav sau atins de uitătură deocheata are dureri mari de cap, amețeli, uneori vărsături sau o stare...

Descântec de dragoste: M-am sculat joi de dimineață

Descântec de dragoste:

Eu N.,
M-am sculat joi de dimineaţă
Şi m-am dus la o apă curgătoare
M-am spălat pe picioare
M-am spălat pe ţâţe
Dă piei de mâţă
Pă cap
Dă piei de ţap
Să fiu văzută
Şi auzită
De-un băiat
De împărat...