Caută în folclor: satul

Tot omul e dator să ţină o dată satul de vorbă.

Gura sacului o legi, dar a satului niciodată.

Lacomul, şi sătul, flămând este.

Ce ştie satul, nu ştie bărbatul.

La satul ce se vede, călăuză nu trebuie.

Şi sătul şi cu punga plină nu se poate.

Când eşti poftit la vreo masă, pleacă sătul de acasă.

Cel sătul de dulce vrea şi amar câteodată.

Mai bine în satul tău cu mălaiul cât de rău.

Adevăru-l ştie satul, dar nu-l ştie împăratul!

Averea bogatului — mâinile satului.

Bogatul nu crede niciodată celui sărac, nici sătulul celui flămând.

E sătul ca şoarecele în biserică.

S-a supărat ca văcarul pe sat şi satul nu ştie nimic.

Lupul sătul e mai blând decât omul invidios.

Stomacul sătul e surd la învăţătură.

Nu te plimba fără băţ în satul cu mulţi câini.

Urătură de anul nou, care se ura în satul Cîrpeşti

Urătură de anul nou, care se ură în satul Cîrpeşti (spre sara Sfântului Vasile are o putere sacră)

aho, aho!
­daţi­vă mai aproape –
şi ascultaţi urătura noastră,
azi e zi de anul nou,
azi e zi de sărbătoare,
azi e zi cu soare mare....

Nu bea apa din pumnul altuia ca niciodata nu vei ramane satul.

Descântec de zâne

Potolesc aruncătura,
Potolesc şi făcătura,
Aruncătura cea mare,
Făcătura din cărare,
Făcătura de bărbat,
Făcătura de femeie,
Făcătura de vădană
Şi făcătura de fată.
Toate aruncăturile,
Toate făcăturile
Şi...