Caută în folclor: sarpe

Descântec de Muma Pădurii (cu o cârpă scoasă din spatele cămăşii)

Descântec de Muma Pădurii:

Se leagă într-o cârpă scoasă din spatele cămăşii câte puţin din: tămâie neagră, tămâie albă, piper, silitră, pucioasă, lulachiu, sare, şarpe din coiul armăsarului, căpăţână de şarpe tăiată cu para de argint de la...

Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică: Clocea șarpele...

Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică:

Căutăm o piele de nevăstuică și ținând-o în mână peste un vas cu apă curată din Cernișoară, zicem următoarele:

Clocea șarpele,
La Curături (Mădulari),
Pui nu scoate,
N-a putut face ciub,...

Din aceeaşi floare albina face mierea şi şarpele veninul.

Cine vrea sa omoare sarpele, sa-i zdrobeasca capul.

Iese ca sarpele la drum.

Curelunsa unsa pe sub pamant ascunsa.

Raspuns: Sarpele

Ce este ziua cerc și noaptea șarpe?

Răspuns: Cureaua de la pantalonii

Descântec de şarpe: Cararate Conopate Netie Congapate...

Descântec de şarpe:

Cararate
Conopate
Netie
Congapate
Corban
Cruce,
Cruce-n cer,
Cruce-n pământ,
Hulduc,
Fă-l în sus, fă-l în jos
De la pământ.
Leac să-i fie.

Descântec de şarpe: Meletică, Peletică, Pog conopago...

Descântec de şarpe:

Meletică,
Peletică,
Pog conopago
Cara gana carga
Cararata pune.
Cruce-n cer,
Cruce pe cer,
Cruce pe pământ;
Veninul şarpelui
Să fie înfrânt.

Am un sarpe cu ciulini,
Doarme furisat in spini,
Învelit pana la brau
Si-mi mananca-un stog de grau.

Raspuns: ogorul

Pai cine iubeste si lasa:

Pai cine iubeste si lasa,
Cine iubeste si lasa,
Dumnezeu sa-i dea pedeapsa,
Dumnezeu sa-i dea pedeapsa,

Taraisul sarpelui
Si pasul gandacului,
Vajaitul vantului,
Pulberea pamantului,
Pulberea...

Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul

A fost odată un om. El avea o fată și un băiat. Și rămâind văduv de muma copiilor, îl îndemnă ariciul să se însoare a doua oară. Neveste-sei îi sta acești copilași ca sarea în ochi. Nu era...

O vorba buna poate scoate pana si sarpele din cuibul sau.

Daca ai fost muscat de un sarpe, te sperii si e o funie veche.

După ce a fost muşcat de şarpe, acum se sperie şi de o sfoară.

Dacă un om este înţelept ca un şarpe, îşi poate permite să fie inofensiv ca un porumbel.

Dacă vrei să ucizi un şarpe, taie-i capul.

Prinde şarpele cu mâna duşmanului.

Când şarpele îmbătrâneşte, până şi broasca se aşează pe el.

Pisica muşcată odată de un şarpe se teme până şi de un capăt de funie.