Luminată și plină de încărcătură duhovnicească sărbătoarea Nașterii Domnului aduce în fiecare an sfânta bucurie a reîntâlnirii cu Pruncul Iisus Izbăvitorul și Mântuitorul.
Chemare tainică pentru fiecare...
Capra din Cozmești:
Ța, ța, ța, caprițo, ța,
Ța, ța, ța, la munte, ța!
Ța, ța, ța, la iarbă verde,
Unde lupul nu te vede!
Ța, ța, ța, caprițo, ța,
Că pun mâna pe nuia!
Și nuiaua-i de cireș
N-ai sa știi pe und-să ieși!
Ta, ța,...
Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să...
Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte. Vorba ceea: "Sunt cinci degete la o mână și nu samănă toate unul cu altul"....
(se spune descântecul și se freacă gâlcile)
Erau 10 soldați,
Au plecat la armată,
Au plecat 10 și au venit 9,
au plecat 9 și au venit 8,
Au plecat 8 și au venit 7,
Au plecat 7 și au venit 6,
Au plecat 6 și au...
Jocul caprei
În folclorul românesc, capra este considerata de români ca animalul care da semne dacă vremea va fi bună sau rea.
Jocul caprei, obicei popular românesc, practicat în seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorârea, bocirea,...
Bună vremea, bună vremea!
Bade gazdă, odihnești,
Ori numai ne amăgești,
Ori plugărași nu dorești,
Căci te cam posomorești.
Noi cu plugul ne-am luat
De cu seara ce-a-nserat
Și-am fi venit mai demult,...
Frunză verde de mărar
Bună sara gospodari
Gospodari și gospodine
Și voi domnișoare fine
De dormiți, de nu dormiți,
Vă rugăm să vă treziți
Dați urechea la fereastră
Și-ascultați urarea noastră
Zurgălăi și clopoțăi
Încă o roată măi...
Vrajă de dragoste:
Spre draga de Dumineca mă sculai,
Pe potecuță plecai,
Pe poteca necălcată,
De roua nescuturată,
La râul lui Iordan.
Găsii acolo o fată spălându-se
Dichisindu-se.
Eu asa fată văzui,
Îndărăt mă ‘ntorsei;...
Dezlegare cu foc viu
Dezlegarea cu foc viu este bună împotriva trimiterilor de necaz și a celor făcute pe sporul casei ori intre iubiți și prieteni. Dezlegarea aceasta o puteți face și atunci când persoana are semne că i s-a trimis un fapt de...
Descântec de dragoste
Se descânta cu apă neîncepută, cu stebla de busuioc și miere cununată, cu care se unge îndrăgostitul:
Mă sculai,
Mă spălai,
Mă pieptănai,
Mă spălai
Cu apă de plai,
Cu apă de năstrapă,
Cu o steblă de busuioc....
Descântec de deochi:
Păsărică
Frumușică,
Șade-n vârf de pietricică
Și cântă de se despică.
Pietricica plesni,
Plesniră și ochii strigoiului,
Ochii moroiului
Și-ai moroaicii
Care-a deocheat pe cutare
Și-a rămas curat,
Luminat,
Ca...
Descântec de deochi
Pentru aceasta luăm un vas cu apă curată, și aruncând în el nouă cărbuni, zicem:
Doi ochi răi te-au stricat,
Și nouă sfinți te- au vindecat.
Doi ochi răi te-au stricat,
Și opt sfinți te-au vindecat.
Doi ochi răi...
Descântec de deochi:
Luăm într-un vas curat apă curată, din care n-a băut nimeni, și n-am vorbit cu nimeni până ce am adus-o și aruncăm în ea, cu cuțitul, cărbuni înfocați, zicând cuvintele:
De-i de ochi deochiat,
De bărbat,
Curat,...
Descântec de deochi:
Pe cine a dat deochiul,
Pe-acesta gătești calul:
Treacă dealul,
Unde ajunge pe domnul său,
În gură bagă-se
La inimă așază-i-se,
Acolo să pice,
Acolo să răspice.
Ca scuipatul pe mare,
Ca roua de soare.
De...
Descântec de deochi:
Luăm apă curată într-un vas, și aruncând nouă cărbuni încinși, zicem:
Deochi, de ochi negri,
Deochi, de ochi căprui,
Deochi, de ochi mierii,
Căprui, negri.
De-ar da Domnul luminat,
Să borăști cât ai mâncat,...
Descântec pentru chemarea ursitului:
La ora nouă marți seara, când vei cina, atunci prima bucătură să o arunci afară din gură, și punând-o în sân să te duci direct la o răchită și să zici:
Bună seara, răchită înflorită,
Cu pară de foc...
