Caută în folclor: prostii

Prost să fii, noroc să ai.

Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul!

Prostul pana nu-i fudul parca nu e prost destul.

Si ursu'i tare da'i prost.

Un om prost intreaba si 100 intelepti nu-i pot raspunde.

Un prost aruncă o piatră în apă și zece întelpți se chinuie să o scoată.

Vanitaea omului este asa de mare incat si ultimul prost se crede destept.

Decat prost si bogat mai bine sarac si curat

Înalt ca bradul, prost ca gardul!

Fosta-i lele, cat ai fost, dar acu' e lucru prost.

Mare-i gradina lui Dumnezeu si multzi prosti au sarit gardul cand poarta era larg deschisa.

Cine intreaba este prost pentru cinci minute, dar cine nu intreaba ramine prost pentru totdeauna.

Înţeleptul nu spune ce ştie, iar prostul nu ştie ce spune.

Experienta este cel mai prost invatator. Ea ne da intai examenul si numai dupa aceea lectiile.

Cotoşman năzdrăvanu

A fost odată o pereche de oameni. Ei n-aveau copii. Într-o zi, fiind cu voie bună, zise bărbatul către femeie:

– Soro, de la mila lui Dumnezeu noi n-avem copii. Să mergem pe câmp şi ce vom găsi, aceea să ne fie copil....

Doi feți cu stea în frunte

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă, și în lumea asta era un păcurar bătrân și o păcurăriță, care aveau trei fete: Ana, Stana...

Un prost nu vede acelasi copac pe care omul inteligent il vede.

Inteleptul gandeste in tacere, prostul vorbeste fara sa gandeasca.

Singura circumstanta in care un prost nu te intrerupe
este astunci cand il lauzi.

Mai bine sa taci si sa pari prost, decat sa vorbesti si sa spulberi toate indoielile.