Caută în folclor: prieteni

Când eşti fericit, toţi sunt prieteni cu tine.

Găseşte prieteni în zile bune pentru a-i pune la încercare în zilele rele.

Îi bănuieşti pe prieteni, îţi faci rău ţie!

Numai adevăraţii prieteni îţi spun când faţa îţi este murdară.

Urechea unui ac este destul de mare pentru doi prieteni; lumea e prea mică pentru doi duşmani.

O mie de prieteni e prea puţin. Un singur duşman e prea mult.

Banul şi pe prieteni îi face vrăjmaşi.

Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani am eu grijă!

Zgârcitul n-are prieteni.

Nu bea omul să se-mbete, dar bea să-şi facă prieteni.

Risipitorul n-are prieteni şi nici duşmani.

Dacă vrei să câştigi ceva, atunci câştigă-ţi prieteni fiindcă duşmani naşte şi mama.

Pasărea după pene, omul după prieteni se cunoaşte.

Când apa este prea limpede, acolo nu se găsesc peşti; când omul este virtuos, nu are prea mulţi prieteni.

Un singur dusman e destul sa darama ce au lucrat o mie de prieteni.

Acum pot citi si scrie
la prieteni si bunici
ferice de cine stie
azi semnele mari si mici
bine scrise pe hartie
ele poarta chiar un nume
tuturor le stim secretul
un sirag de chei anume
le numim scurt.

Raspuns: Alfabetul

Fata săracului cea isteață

A fost odată un om și o femeie. Ei erau atât de săraci, încât n-aveau după ce bea apă. Nici tu casă, nici tu masă, nimic, nimic, dară nimic n-aveau după sufletul lor. Muncea bietul om de dimineața până seara târziu,...

Povestea lui Stan Pățitul

Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute.

Și, ca băiat...

O spun doar ca un fapt pe care nu-l comentez:
daca toti oamenii ar ar sti ce spun ceilalti despre ei, n-ar mai exista in lume nici macar patru prieteni.

Lumea este un trandafir, miroase-l si da-l si prietenilor tai sa-l miroase.