A fost odată un împărat foarte viteaz; toate împărăţiile de prinprejurul împărăţiei sale îi cerea sfaturi: atâta era de drept şi înţelept. Când se isca sfadă între dânşii, la acest împărat mergeau mai întâi la judecată şi, cum...
A fost odată un împărat mare şi puternic, şi el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel şi chipuri cum să facă să-şi însoare copiii ca să fie fericiţi. Într-o noapte, nu ştiu ce visă împăratul, că a doua zi, de...
Misterioasa Colindă a Leului
Dar și Gheorghe Făt-Frumos, dimineața se sculară.
Leroilea, leroi Domnilea
Pe ochi negri se spălară, barba neagra-și pieptănară.
Leroilea, leroi Domnilea
Grajd de piatra-mi descuiară; cearcă Murgu, cearcă...
Junii buni, colindători,
Ciocănind pe la chietori.
Veselește-te, Domn bun
Că vin și junii buni
Florile dalbe de măr, flori de măru,
Flori dalbe de măr.
Așa mândrii 'mpodobiți,
Cum sunt pomii înfloriți,...
Azi, cel de veacuri așteptat,
De Simeon e-ntâmpinat;
Cu el și noi sa ne unim,
Ca pe Cristos să-l preamărim;
Cristoase, tu lumina ești,
De întuneric ne ferești;
Tu calea noastră-o luminezi
Și către cer ne îndrumezi.
Prin...
Ce să fie oare? ce s-a întâmplat?
Păstorașilor le bate inima de spaimă,
S-au înfricoșat.
Și lumina vine, vine
Se coboară spre imaș.
Frinca-n piepturi le sporește
Bunilor păstorași.
În lumina vad un înger...
Toate dorm pe pământ;
Doar doua inimi veghează,
Pruncul dulce viseaza
Intr-un leagan de cant.
Noapte de vis, timp preasfânt,
Dumnezeu rade bland;
Pieptu-i varsa iubire,
Lumii da mântuire
Pace-n ea...
Spațiul romanesc este bogat în tradiții și superstiții care au dăinuit de-a lungul timpului, ajungându-se la o simbioza intre credința ortodoxa și vechile ritualuri ale acestor locuri,...
Vrajă de dragoste:
Spre draga de Dumineca mă sculai,
Pe potecuță plecai,
Pe poteca necălcată,
De roua nescuturată,
La râul lui Iordan.
Găsii acolo o fată spălându-se
Dichisindu-se.
Eu asa fată văzui,
Îndărăt mă ‘ntorsei;...
Descântec de dragoste:
Tu laurule, Balaurule,
Cum te beau toți băieții de friguri
Tote fetele,
Toate nevestele,
Și mi-i tontești,
Și mi-i cantești
Asa sa-mi tontești
Și sa-mi cantești (pe cutare);
Și cum plesnești
Și te vestejești...
Descântec de dragoste
Se descânta cu apă neîncepută, cu stebla de busuioc și miere cununată, cu care se unge îndrăgostitul:
Mă sculai,
Mă spălai,
Mă pieptănai,
Mă spălai
Cu apă de plai,
Cu apă de năstrapă,
Cu o steblă de busuioc....
Descântec de speriat:
Maică Preacurată, dimineață m-am sculat,
De spălat,
M-am spălat.
La icoane m-am închinat,
La picioare ți-am picat (cutare),
– Pământeana mi-l dăruiește,
De boală mi-l curățește,
Să-mi stai mână de-ajutor,...
Descântec de legat:
Cum îngrop firile astea
Și lingurili dî la masa cutăreia,
Așa să să-ngroape toate dătăturili,
Făcăturili,
Izbiturili.
Și să vie la cutare
La aceiași masă dî la care a plecat.
Cum să părăsăsc lingurile-ngropate,...
Descântec de dragoste:
Sâmbătă dă dimineață mă sculai,
Pă potecuță-apucai,
Pă poteca nescuturată;
Mă dusei la lină fântână:
- Bună dimineața, lină fântână,
Fântână încheiată,
De mine-nfundată.
- Șez, șez!
- N-am venit să șez,
Am...
Descântec de desfăcătură:
Făcătura este o boală produsă din pricina farmecelor, făcută, în special, de femei vrăjitoare. Se arată mai ales în forma unor bube, ce se ivesc pe față, mâini, piept și picioare în număr foarte mare. Făcătura se...
Descântec de asorit:
(insolație)
Dacă cineva stă prea mult cu capul gol la soarele fierbinte, atunci capătă durere de cap și de pântece, și are scaun prea des, sau cum se zice: îi merge pântecele, semne învederate că-i asorit.
Atunci...
Că vă vin și junii buni
Junii buni, colindători,
Ciocănind pe la chietori.
Aș a mândrii 'mpodobiți,
Cum sunt pomii înfloriți.
Cât în casă au venit,
Casa toat' s'a veselit.
Dar-u, dar-u ce și aduc-u?...
A venit şi-aici Crăciunul
Să ne mângâie surghiunul
Cade albă nea
Peste viaţa mea
Peste suflet ninge
Cade albă nea
Peste viaţa mea
Care-aici se stinge.
Steaua prinde să lucească
Peste ieslea-mpărătească
Şi din nou trei magi
Varsă din...
