Caută în folclor: pici

Capul, trupul mi-e totuna
Pe-un picior stau totdeauna
Am camasi nenumarate
Si le port toate imbracate.

Raspuns: varza

Cantecul mioarei:

S-aude, s-aude,
departe la munte,
goman, gomanas,
glas de buciumas,
de trei ciobanasi,
goman, gomanind,
oile pornind,
pe-un picior de munte
cu hatasuri multe.
S-apoi suie si coboara,
zi mare de vara,
din...

Oaia nazdravana:

La Picior-de-Munte,
Pe dealuri marunte,
Prin plaiuri tacute,
De vanturi batute,
Urca si scoboara
Si drumul masoara
Trei turme de oi,
De oi tot tigai,
Cu harnici dulai,
S-un mandru cioban,
Tanar moldovean,...

Stefan Voda:

În oras, in Bucuresti,
La casele mari, domnesti,
În curte la Stefan Voda,
Mare masa mi-e intinsa
Si de mari boieri coprinsa,
De boierii
Sfatului
Stalpii
Tarigradului,
Sfetnicii
'Mparatului.
Ei la masa ce mananca?...

De ce sta branza intr-un picior?

Raspuns: Sa faca economie

Cine se scoala de dimineatata are picioare scurte.

Cine-mparte are picioare scurte.

Fiecare cioara are picioare scurte.

Graba are picioare scurte.

O singura oaie riioasa are picioare scurte.

E foarte bine ca esti un om cu picioarele pe pamant, dar nu uita ca trebuie sa le mai si misti.

Lirica de haiducie

Doina voiniceasca:

Cat o roata de car mare,
Cu trei randuri de pistoale
S-un baltag legat de sale.
Trasei doua, trei parloage,
Foamea la pamant ma trage!
Daca vazui si vazui,
Doua, trei cruci imi facui,
Luai...

Tei Legănat

Erau odată, cică, un moşneag şi o babă. Copii nu avusese, şi-aşa ar fi voit să aibă, de se dădeau în vânt după ei. Baba mai ales, veşnic se ruga lui Dumnezeu să se milostivească cu ea şi să-i dăruiască un copil. Dumnezeu ştie, însă,...

Zâna apelor

Pe vremile pe când era iobăgia cea grea, trăia un om sărac într-o colibă din pădurea domnească, căci era păzitor la pădurea aceea.

Odată a mers domnul la pădure și, părându-i-se că pădurarul ar fi dat cuiva lemne fără slobozenie...

Făt-Frumos cu părul de aur

A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul....

Broasca țestoasă cea fermecată

A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul:

– Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în...

Cele trei rodii aurite

A fost odată un împărat, şi avea un fecior; acesta, şezând la fereastră, vede o babă bătrână, care venea cu tivga să ia apă de la fântână. Ce-i vine lui, ia o piatră şi aruncând-o către fântână, nemereşte drept în tivgă,...

Florița din codru

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...

Făt-Frumos cu carâta de sticlă

A fost odată un om, căruia i se urâse cu deșertăciunile cetăților și se făcuse sihastru. Vezi că văzuse el că tot nu e nimic de lumea asta oarbă și d-aia se dusese în sihăstrie. Acolo el avu vecini fiarele...

Găinăreasa

A fost odată un împărat și o împărăteasă. În căsătoria lor ei au trăit ca frații, și numai o fată au fost făcut. Ca și mumă-sa, această fată, din naștere, era cu o stea în frunte. Murind împărăteasa, a lăsat cu sufletul la ceasul...