Caută în folclor: pat

Peste ape, prins in scoabe,
Sade mosu-n patru labe,
Si cum sta asa plecat
Eu trec apa pe uscat.

Raspuns: podul

Cine umbla la inceputul vietii in patru picioare, in tinerete in doua picioare, iar la batranete in trei?

Raspuns: omul

Are coada,
Are gheare,
Merge-n patru picioare
Si cand nu-i acasa,
Soarecii joaca pe masa!
Ghici ghicitoarea mea!

Raspuns: pisica

Soarele si luna:

Foaie de cicoare,
În prundut de mare
Iata ca-mi rasare
Puternicul Soare.
Dar el nu-mi rasare,
Ci va sa se-nsoare;
Ca mi-a tot umblat
Lumea-n lung si-n lat,
Tara Romaneasca
Si Moldoveneasca
Lungis,...

Florile dalbe: Scoală gazdă din pătuț, Florile dalbe, Și ne da un colacuț

Florile dalbe

Scoală gazdă din pătuț
Florile dalbe
Și ne da un colacuț
Ca mămuca n-o făcut
Sâta rară n-o avut

Pe când sât-o căpătat
Covata i s-o crepat.
L-o sfădit mama pe tata
Di ce s-o crepat covata.

Când covata o lipchit...

Mi s-a rupt caruta-n drum:

Foaie verde, foi de prun
În noaptea de Mos Ajun
Mi s-a rupt caruta-n drum
Ca n-a fost fierarul bun
Si-am ramas cu roatele
Sa de mire satele.

Si-am sa chem fierarii toti
Ca sa-mi faca patru roti, mai
Sa...

Dragu-mii veselia:

Di ce beu io cateodata...
Di ce beu io cateodata
Casa mandrii nu-i stricata
Ba mai tare radicata.

Zi zi mai Vasali
Rupeti-sar arcu-n trii
Si grumazu ceterii
Ca mijlocul mandrutii.

De-aia beu io cat'un pic......

Lirică de haiducie: Andrii Popa

Cine trece-n Valea-Seacă
Cu hamgerul fără teacă
Și cu pieptul dezvelit?
Andrii-Popa cel vestit!

Șapte ani cu voinicie
Și-a bătut joc de domnie
Și tot pradă ne-ncetat,
Andrii-Popa, hoț bărbat!

Zi...

Făt-Frumos cu părul de aur

A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul....

Cei trei fraţi împăraţi

A fost odată un biet om sărac. El avea femeie şi trei copilaşi. Lucra bietul om de da pe brânci, zi şi noapte, orice şi pe unde găsea, şi două în tei nu putea lega şi el. Bieţii copilaşi erau mai mult flămânzi decât...

Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei

A fost odată un împărat şi o împărăteasă. Amândoi erau oameni de treabă şi frumoşi. Ei se iubeau, nevoie mare! Dară erau tot mâhniţi şi amărâţi că nu făceau copii. Toate leacurile ce luase împărăteasa...

Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul

A fost odată un om. El avea o fată și un băiat. Și rămâind văduv de muma copiilor, îl îndemnă ariciul să se însoare a doua oară. Neveste-sei îi sta acești copilași ca sarea în ochi. Nu era...

Fata cu pieze rele

A fost odată ca niciodată etc.

A fost odată un împărat. El avea doisprezece feciori. Când se punea la masă, copiii stau împrejuru-i cunună deplină. El era totdauna cu voie-bună, fiindcă vedea că trebile îi merg strună....

Fata de împărat și fiul văduvei

A fost odată un împărat. El avea doisprezece feciori. Când se punea la masă, copiii stau împrejuru-i cunună deplină. El era totdauna cu voie-bună, fiindcă vedea că trebile îi merg strună.

Împărații, vecinii...

Făt-Frumos cu carâta de sticlă

A fost odată un om, căruia i se urâse cu deșertăciunile cetăților și se făcuse sihastru. Vezi că văzuse el că tot nu e nimic de lumea asta oarbă și d-aia se dusese în sihăstrie. Acolo el avu vecini fiarele...

George cel viteaz

A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ei în căsătorie și nu putură face și ei măcar o stârpitură de copil. În cele de pe urmă, împăratul porunci împărătesei soției lui, că dacă într-un an de zile de aci...

Hoțu împărat

A fost odată un împărat mare și puternic. Abia la vremea cărunteței dobândi și el un copil. Bucuria lui fu nespusă când se văzu și el tată, și toată împărăția lui fu veselă dinpreună cu dânsul, căci acest împărat era bun, drept și...

Lupul cel Năzdrăvan și Făt-Frumos

A fost odată un împărat și o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o grădină foarte frumoasă. Și atât de drag îi era florile acestui împărat, încât însuși cu multă tragere de inimă...

Palatul de cleștar

Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.

Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...

Roman Năzdrăvan

(de Nicolae Filimon)

A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar povesti; cînd să potcovea purecele cu nouă sute nouăzeci și nouă oca de fier, și tot da cu spatele de cer; linguriță scurtă pe gura cui n-ascultă.

A...