Caută în folclor: nime

Nimeni nu întreabă în sat de casa frumosului, dar de casa harnicului şi înţeleptului.

Nimeni nu ştie zilele omului.

Nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.

Nimeni nu s-a născut învăţat.

Nimeni nu întreabă de casa frumosului, ci de casa vrednicului.

Nimeni nu poate să zică: acum le ştiu pe toate.

Nimeni nu întreabă de om frumos, dar de om înţelept şi harnic.

Nimeni nu se naşte meşter.

Nimenea nu întreabă de casa frumosului, ci de casa vrednicului.

Nimeni n-o să trăiască lumea să o moştenească.

Nimeni nu poate şti cât e de adâncă borta şarpelui.

Nimeni nu ştie ce-i în sacul legat.

Nimene n-a dat zapis cu Dumnezeu cât o să trăiască.

Nimeni nu e uşă de biserică.

Nimeni nu-i cheie de biserică.

Departe, departe...

Departe, departe

Sub castanii din via părăsită, mai mulţi copilaşi, în cămăşi albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, şi povesteam.

O fetiţă îmi sorbea cuvintele, dând într-o...

Florița din codru

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...

Poveste

O, poveşti, poveşti… lumea toată este o poveste, căci ce-a fost odată ca niciodată o fi fost ca şi astăzi, şi ce este astăzi va fi odată ca niciodată.

Câte focuri, câte lumânări şi câte văpaiţe n-ai ars, poveste, şi toate s-au stins,...

Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat

A fost odată un flăcăiandru sărman de părinţi. El argăţea pe la unii şi pe la alţii ca să-şi câştige hrana vieţii. Şi fiindcă avea darul de a fi curăţel, toţi flăcăii din sat îl...

Făt-Frumos cel rătăcit

A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să...