Caută în folclor: mere

Femeia ce mereu se-mpodobeşte, pentru masă nu găteşte!

Roata norocului se învârte mereu; pe unul îl face rege, pe altul cerşetor.

Cine aduce mereu câte o roabă de pământ, cu timpul poate ridica un munte.

Roagă-te lui Dumnezeu şi munceşte tot mereu.

Soarta omului este mereu în mâinile lui.

Mama proştilor e mereu gravidă.

Norocul şi-l face omul cu mâna lui, dar mereu cu voia norocului.

Câinele neamţului mănâncă şi mere pădureţe.

Gura mereu curăţată, de dureri este cruţată.

Veacul ca un râu, mereu curge la vale, da îndărăt niciodată.

Pe unde sunt turme blânzi, sunt şi lupi mereu flămânzi.

Îi cere şi lui inima mere acre.

Omul leneş aşteaptă să-i cadă mere mălăieţe în gură.

Se deprinde cu toate ca ogarul turcului cu mere pădureţe.

Doresc să-mi trăiască duşmanii; ei mă ajută să fiu mereu corect.

Oricine îţi impartăşeşte o bârfă este mereu gata să bârfească despre tine.

Cotropitorii vor fi mereu sub spectrul nefast al revanşei aducătoare de noi conflicte

Iată vin colindători (2)

Iată vin colindători,
Florile dalbe
Noapte pe la cântători

Şi ei vin mereu, mereu
Florile dalbe
Şi ne-aduc pe Dumnezeu.

Un Dumnezeu nou născut
Florile dalbe
În scutece învăscut.

Dumnezeu adevărat
Florile dalbe
Soare-n raze...

Ciucur verde de mătase

Ciucur verdie die mătasă
Slobozînie gazdă-n casă.
Asta-i sara die Crăciun
C-afară plouă die varsă.

Deşchide gazdă uşa
Că vinim cu colinda.
Asta-i sara die Crăciun
Şâ mai multie vom ura.

Să fii gazdă...

Larg deschideţi poarta

Sufletelor voastre
N-am venit să cerem
Am venit să dăm


Dalbe şi iar dalbe flori adevărate
Ca şi vestea bună ce vi-o colindăm (*)


Merele de aur,
Merele din sate
S-au cules azi-noapte
De colindători.
S-au...